REPORTAJ – Ultimii profesori ieşeni care predau Rusa. Dna Zinaida: “Odată cu războiul limba se caută mai mult”
Limba rusă a devenit mai mult o nostalgie în şcolile din România. Dacă, înainte de Revoluţie, aproape în toate şcolile era materie obligatorie, în anul 2021 mai era studiată de aproximativ 650 de elevi. În judeţul Iaşi, mai există doar şapte profesori de limba rusă, dintre care trei predau doar limba rusă maternă, trei doar limba rusă modernă, iar unul le predă pe ambele.
Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Liceul Tehnologic „Petru Poni”, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” şi Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir” sunt unităţile de învăţământ în care se studiază limba rusă modernă. Limba rusă maternă se mai predă la Şcoala Profesională Focuri, Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” din Târgu Frumos şi Şcoala Profesională Stolniceni-Prăjescu.
Profesoara Zinaida Gromic predă limba rusă de 40 de ani şi spune că în ultima perioadă a observat o amplificare a interesului pentru această limbă străină. Este venită din Transnistria, profesează de 15 ani în România şi este atât profesoară de limba rusă maternă la Şcoala Profesională Focuri, unde există o comunitate de ruşi lipoveni, cât şi profesoară de limba rusă modernă la Liceul Tehnologic „Petru Poni” din Iaşi.
Ziarul de Iaşi a discutat cu aceasta pentru a afla cât de căutată este limba rusă în anul 2022 şi cât de utilă ar fi în contextul actual al Războiului ruso-ucrainean.
De ce s-au disipat orele de rusă?
Zinaida Gromic crede e influenţa altor limbi străine, precum engleza, franceza sau germană, este de vină pentru eliminarea limbii ruse moderne din programele şcolare. Sunt puţini cei care mai optează să studieze rusa ca limbă modernă şi, din acest motiv, sunt atât de puţine şcoli în care se mai predă.
Aceasta consideră că este o limbă de comunicare internaţională şi că „peste tot sunt ruşi, iar când lumea vine din afară se întreabă de ce nu ştiu această limbă, pentru că ar fi putut discuta liber în foarte multe ţări”.
Limba rusă a rămas, totuşi, pe poziţii în zonele unde există ruşi lipoveni. „Limba rusă maternă, adică a ruşilor lipoveni, s-a introdus cam cu 15 ani în urmă, s-au reformat comunităţile şi s-a decis, de comun acord, să studieze limba lor maternă, ca a doua limbă după română. Atunci, numărul de ore s-a mărit, iar în localităţile unde sunt minorităţi, adică ruşi lipoveni, se studiază intens limba şi tradiţiile”, explică profesoara.
Limba rusă, tot mai căutată în ultima vreme
Chiar dacă limba rusă modernă se studiază în doar patru şcoli din Iaşi, elevii care doresc să studieze îşi pot alege această materie ca a doua sau a treia limbă. Apoi, ei vor merge la respectivele unităţi de învăţământ pentru a face acele ore.
„Numărul creşte, eu văd că se adresează din ce în ce mai mulţi, chiar şi în Iaşi, pentru a studia limba rusă. Au aflat în ce şcoli se face şi îşi trimit copiii. Deja se vede o înviorare, dar, bineînţeles că sunt mai puţini decât la celelalte limbi”, spune Zinaida Gromic.
În nicio şcoală studiul limbii ruse nu este obligatoriu. Elevii care doresc să studieze fie limba rusă modernă, fie limba rusă maternă, o aleg ca a doua sau a treia limbă. Profesoara a explicat că sunt atât elevi din Republica Moldova, cât şi români care vor, unii dorind chiar să obţină şi certificatul lingvistic.
Totodată, cei care aleg să studieze limba în liceu, vor susţine, la finalul clasei a XII-a, competenţele lingvistice la Examenul de Bacalaureat.
În contextul războiului, de când au venit şi refugiaţii, „se observă o înviorare”.
„Foarte mulţi îşi doresc să înveţe limba rusă, nu ucraineana, pentru că ucraineana nu prea se face la Iaşi. Există şi adulţi care îşi doresc să studieze, pentru că şi-au dat seama că au nevoie de asemenea cunoştinţe. Sunt cazuri în care părinţii copiilor vor să asiste la ore, pentru a învăţa măcar noţiunile de bază”, susţine Zinaida Gromic.
Lipsa profesorilor de limba rusă
„Ar fi o problemă că nu mai sunt profesori, dar dat fiind faptul că într-un liceu nu sunt chiar atât de mulţi doritori, se poate face cel mult o grupă. Oricum, la facultate nu se studiază doar profil de limba rusă. Întotdeauna se mai face cu o limbă, fie polonă, română, franceză, germană. Şi, atunci, mulţi profesori îşi aleg cealaltă limbă, se titularizează şi rusa o fac mai puţin”, explică cadrul didactic.
Când şi-a depus dosarul pentru pensionare, Zinaida Gromic se aştepta ca alţi tineri profesori să concureze pentru acel post, dar nu s-a înscris nimeni. Chiar dacă anual sunt în jur de 5-7 profesori de limba rusă care termină facultatea, aceştia aleg alte locuri de muncă unde le poate fi de folos limba studiată, precum multinaţionalele.
„Nu cred că am putea rămâne fără profesori de limba rusă, după pensionarea tuturor celor actuali. Acum, cu fluxul acesta de refugiaţi, sunt foarte mulţi care vin şi au şi studii pedagogice. Ar putea să fie foarte mulţi profesori. Vor fi cadre didactice fie din rândul ucrainenilor, fie dintre cei care termină. Elevii mei au zis că vor intra în învăţământ. Nu sunt chiar atât de multe ore ca să fie criză de profesori. În judeţul Iaşi situaţia nu e deplorabilă”, declară profesoara de limba rusă.
Ar putea fi limba rusă o materie obligatorie?
„Eu cred că orice opţiune şi orice limbă ar fi bine-venită, pentru că viaţa ne-a arătat în decursul anilor că e bine să ştii. În contextul politic şi istoric actual, e necesar chiar. Elevii s-ar înscrie, dacă ar fi în fiecare şcoală măcar o grupă pentru 10 persoane sau, dacă, s-ar combina mai multe licee”, spune Zinaida Gromic.
De exemplu, aceasta are ore la Liceul Tehnologic „Petru Poni” din Iaşi, unde vin copii din toate şcolile. Luni predă limba rusă maternă, iar vineri face limba rusă modernă. „Războiul nu a pus capac acestei limbi, chiar i-a ambiţionat pe oameni. Nu ar strica, pe viitor, să introducă un astfel de opţional”, a completat profesoara.
Publicitate și alte recomandări video