Republica Moldova: 28 septembrie, ultima bătălie pentru viitorul țării

 Kremlinul, trei șuturi drept în fund

În ultimii doi ani, alegătorii moldoveni și români i-au aplicat Rusiei trei șuturi năpraznice și umilitoare. Mai întâi rușii au pierdut alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Apoi au pierdut Referendumul prin care moldovenii au spus răspicat „da” integrării europene. Iar anul acesta au pierdut și prezidențialele din România.

Pentru Kremlin, toate acestea au fost lovituri neașteptate, pentru că ei nu sunt obișnuiți să piardă. S-au obișnuit, vreme de decenii, să creadă că pot controla vecinătatea prin frică, prin bani murdari, prin șantaj energetic și prin manipulare. Au intrat în acest joc convinși că vor câștiga ușor, că e suficient să agite câteva marionete politice, să plătească niște televiziuni și să mai pună un descreierat să strige împotriva Europei. Doar că oamenii nu mai înghit aceleași minciuni la nesfârșit.

Trei eșecuri consecutive care au usturat și care au umilit Kremlinul. Iar o putere rănită și umilită nu devine mai calmă, ci mai agresivă. Iar când agresivitatea se amestecă cu setea de revanșă, pericolul crește. De aici și furia, și încercările tot mai insistente de a răsturna situația din regiunea noastră.

Ținta finală: Odesa

Pentru ruși, ținta finală este Odesa, poarta sudică a Ucrainei spre mare. Pentru a obține acest lucru, ei au neapărat nevoie să destabilizeze Republica Moldova și România.

În România, planul arată ca o criză politică artificială, menită să ne împingă țara spre anticipate și să netezească drumul AUR către guvernare. În Republica Moldova, miza se numește 28 septembrie – ziua în care moldovenii își votează noul parlament.

Planul Moscovei: lovitura din interior

Scenariul Rusiei este vechi, dar reciclat în toate țările pe care încearcă să le controleze: cucerirea din interior. Dacă forțele pro-ruse intră într-un număr suficient de mare în parlamentul de la Chișinău, se poate vota suspendarea președintei Maia Sandu. Constituția permite formal acest lucru, deși în esență ar fi o lovitură de stat parlamentară.

Apoi, procurorul general ar fi schimbat cu o marionetă condusă de la Moscova, dosarele penale „la comandă” ar urma să lovească șeful statului, iar anticipatele prezidențiale ar fi câștigate prin cumpărarea masivă a voturilor și blocarea diasporei.

Restul devine deja manual rusesc: „turiști’ trimiși din Transnistria, miliție, acțiuni de sabotaj în apropierea regiunii Odesa. Imaginea ar fi apoi cosmetizată pentru a arăta lumii un popor „eliberat de fascismul ucrainean”.

Ultima săptămână – o radiografie a atacului rusesc

Dacă cineva se mai îndoiește de planurile Rusiei pentru Republica Moldova, e suficient să trecem în revistă ce s-a întâmplat doar în ultima săptămână la Chișinău.

Mai întâi, SIS (Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldova) a descoperit o monstruoasă rețea de dezinformare finanțată direct de Rusia. Nu era vorba doar de câteva site-uri obscure, ci de o mașinărie bine pusă la punct care răspândea zvonuri alarmiste, știri fabricate și atacuri subtile împotriva guvernului și a Maiei Sandu. Scopul: demoralizarea electoratului pro-european.

Apoi, în Chișinău și alte orașe au avut loc percheziții masive. Zeci de persoane au fost reținute, sub acuzația că pregăteau destabilizări în masă coordonate de ofițeri ruși. Poliția Republicii Moldova a ridicat arme, muniții și telefoane folosite pentru legătura cu coordonatorii de la Moscova.

În paralel, se pregătea încă un alt front: atacurile cibernetice. Bloomberg a dezvăluit planul Rusiei de a sabota Comisia Electorală Centrală, iar confirmarea a venit chiar din partea șefului Poliției de la Chișinău: mii de routere Wi-Fi din casele cetățenilor moldoveni fuseseră transformate, fără ca proprietarii să știe, în arme cibernetice. Practic, aceste dispozitive urmau să fie activate simultan și coordonat, creând un veritabil botnet – o rețea de aparate compromise care ar fi putut inunda serverele instituțiilor electorale cu trafic fals (un atac DDoS), pentru a provoca blocaje, căderi de sistem și întârzieri masive în transmiterea și validarea voturilor. În același timp, prin aceste intruziuni se putea încerca sufocarea canalelor oficiale de comunicare (mesaje false, erori deliberate în afișări), crearea de erori în scanarea sau centralizarea buletinelor de vot și, mai ales, generarea suficientă de haos informatic pentru ca propaganda să poată afirma – fals – că rezultatele alegerilor nu sunt credibile. Mai pe scurt, imaginați-vă că mii de oameni aruncă simultan pietricele în geamul unei încăperi: nu trebuie să spargi geamul ca să faci casa de nelocuit – un şir de lovituri repetate şi sincronizate poate face orice viață normală imposibilă. La fel, reţeaua de routere compromise nu ar fi servit neapărat la „a fura” voturi, ci la a paraliza sistemele – blocând transmiterea datelor, generând erori şi întârzieri – creând astfel un subiect jurnalistic şi propagandistic pentru a contesta şi delegitima rezultatul scrutinului.

Tot în această săptămână, 74 de persoane recrutate de serviciile ruse au fost arestate în Republica Moldova, unii dintre ei având asupra lor arme și muniții. Planul lor era să declanșeze violențe de stradă în ajunul votului.

Pe frontul religios, tactica a fost la fel de cinică. Episcopul Marchel din Bălți i-a scris vicepreședintelui SUA (!) cerându-i să „apere credința ortodoxă” de… Europa. În același timp, o investigație jurnalistică a arătat cum un ziar controlat de rețele pro-ruse se distribuia prin biserici, împachetând ură și mesaje anti-europene în simboluri religioase.

Spațiul electoral a fost și el atins: Blocul Alternativa (condus de către Ion Ceban, primarul pro-rus al Chișinăului) a fost acuzat de către Poliție de tipărirea de buletine false de vot, folosite în campanie pentru a crea confuzie printre alegători.

Și, desigur, fix în aceeași perioadă, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a lansat o acuzație strigătoare la cer: că „Europa se pregătește să ocupe Republica Moldova”. Moscova a vorbit despre trupe NATO „adunate” în apropiere, despre „planuri de invazie” puse la cale în București și Bruxelles. Totul, evident, fără nicio dovadă. Încă o piesă din arsenalul clasic al propagandei: să sperii populația, să semeni panică și să creezi pretexte pentru ca Rusia să se prezinte apoi drept „apărătorul Republicii Moldova”.

Toate aceste episoade incredibile s-au derulat într-un interval de doar câteva zile, în ultima săptămână dinaintea alegerilor din 28 septembrie, însă întreaga campanie a fost marcată de încercări similare de manipulare și destabilizare. Intensitatea acțiunilor Moscovei arată cum Rusia joacă la disperare, folosind tot arsenalul de război hibrid: bani, propagandă religioasă, atacuri cibernetice și planuri de violență stradală, la care se adaugă sumele uriașe aduse din Rusia prin intermediul „cărăușilor” și alte tentative de sabotaj politic despre care am mai povestit și cu alte ocazii.

Maia Sandu: „Moldova nu este de vânzare”

La începutul acestei săptămâni, președinta Maia Sandu le-a adresat moldovenilor un apel mobilizator: „Duminică, pe 28 septembrie, să le arătăm tuturor că Republica Moldova nu este o bucată de pământ pe care o poți vinde. Viitorul nostru este în Uniunea Europeană, acolo unde oamenii trăiesc în pace și demnitate. A venit momentul să demonstrăm că suntem un popor liber, care decide singur încotro merge!”

Dorin Recean: „Ultima bătălie pentru viitorul țării”

În fața asaltului gestionat de Moscova, premierul Dorin Recean a susținut în miercurea de dinaintea zilei alegerilor o conferință de presă în care a avertizat că „Rusia și-a intensificat tentativele de a interveni în alegerile din Republica Moldova, folosind metode tot mai radicale”.

„Eșecul Kremlinului de anul trecut a determinat Rusia să cheltuie și mai mulți bani, să implice și mai mulți oameni și să influențeze și mai mult alegerile noastre, să saboteze alegerile în Republica Moldova. Metodele lor devin tot mai radicale”, a spus Recean.

Premierul a explicat că una dintre tacticile Moscovei este recrutarea grupărilor criminale pentru organizarea de dezordini în masă. În același timp, Rusia încearcă să atragă resursele MGB-ului din regiunea transnistreană (așa-numitul Minister al Securității de Stat din regiunea separatistă transnistreană, o structură care funcționează după modelul KGB-ului sovietic, fiind controlată de Moscova), cu misiuni precise: vandalism, incendieri, atacuri menite să destabilizeze situația „aici, la noi, pe malul drept al Nistrului”.

Premierul Dorin Recéan știe foarte bine ce spune. Anul trecut, tot el a condus operațiunea prin care rețeaua oligarhului Ilan Șor – finanțată de Moscova și menită să compromită referendumul și prezidențialele – a fost redusă la tăcere. Acum, apelul său sună ca o mobilizare generală: „ne aflăm în fața unei ultime bătălii pentru viitorul Republicii Moldova”.

Republica Moldova nu e singură

România înțelege că viitorul său de securitate și stabilitate este strâns legat de cel al Republicii Moldova. Europa privește cu atenție și oferă sprijin. Însă, mai presus de orice, chiar moldovenii au demonstrat că își doresc în Europa, că au curajul să spună „NU” Rusiei și să îmbrățișeze valorile occidentale.

Poate că duminică seară rezultatul va fi strâns. Poate că emoțiile vor fi uriașe. Dar direcția e limpede: spre vest, nu spre est. Spre lumină, nu spre întuneric. Spre un viitor în care copiii nu mai sunt carne de tun pentru ambițiile unui dictator fără frică de Dumnezeu.

Rusia joacă la disperare. Însă Republica Moldova are cel mai mare avantaj: dorința oamenilor de a fi liberi. Și când un popor vrea libertate, niciun scenariu, niciun „omuleț verde” și nicio valiză de bani nu pot să îl oprească.

Pe 28 septembrie, Moldova își va alege nu doar parlamentul, ci și destinul. Iar noi, la Iași, la București, la Bruxelles, vom fi martori și sprijin pentru această alegere.

Pentru că, la final, indiferent cât de mult bate Rusia din picior, drumul Republicii Moldova este deja trasat, ireversibil: spre Uniunea Europeană. Și nimic nu-l mai poate opri.

Publicitate și alte recomandări video