► Ca atare, pe internet, am găsit verbul doar apropo de „Conjugare pentru verbul a concede la toate modurile şi timpurile…“, dar la o listă de „Verbe aleatoare /?/: a atârna, a economiza, a eşapa, a şfărui, a suplea…“ (/conjugare.ro/). Şi atunci, de unde s-a ivit struţişor-cămila?

► Primul impuls, formal, te duce, totuşi, cu gândul la (a) reşapa, verb frecvent utilizat în vizite sau în tranzacţii pe la servicii auto: „La noi găsiţi o gamă variată de anvelope de teren noi sau reşapate la preţ promoţie“ (/dmsauto4x4.ro/), dar şi „Pot să povestesc ce-am păţit eu cu nişte cauciucuri reşapate“ (/peugeotclubromania.ro/) etc. Documentare tehnică, un video, preluat de pe Discovery Channel „How It’s Made“, poate tot cam spre descurajare: „Cum sunt făcute anvelopele reşapate“ (/youtube.com/).

► Verbul, fără să se bucure de atenţia DEX-ului, este un împrumut din franceză, rechaper însemnând „a reconstitui şapa de cauciuc a unui pneu uzat“, iar cu şapa stăm şi noi ceva mai bine, dar recurgând, pe cont propriu, la analogie. Deoarece pe primul loc s-au aflat alte domenii, unde respectiva înseamnă „strat (de bitum, de asfalt etc.) care se toarnă pe suprafaţa unui element de construcţie pentru a-l impermeabiliza“. Însă, la noi, şapa pare a fi, adesea, superficial turnată; de exemplu: „Şapele au fost realizate din ciment şi nisip amestecate uscat în betonieră şi s-a adăugat puţină apă…“. Dintr-un „caiet de sarcini“, cu privire la turnarea hidroizolaţiilor: „este interzisă execuţia acestora pe timp de ploaie şi burniţă“ (/radiocom.ro/).

► De pe aici, şi sensul depreciativ: „G.F. – portretul neretuşat al unui politician expirat dar mereu reşapat“ (/ziaristionline.ro/); „Narcis N., omul lui Ioan R., «reşapat» în funcţia de şef al CNIR“ (/gazetadecluj.ro/). De unde, asemănarea cu o depreciere a... bucatelor: „Sincer... mi se pare o ciorbă reîncălzită. Şi-a pierdut farmecul; atunci când voi avea timp pentru o astfel de comedie reşapată…“ (/forum.softpedia.com/).

► Dar, atunci, asocierea eşapării (de mai sus) cu ideea de eşapament nu este total riscată (în legătură cu evacuarea reziduurilor de la gazele arse!).

► Verbul (a) conduce, pe lângă sensurile de bază „a călăuzi“, „a avea răspunderea unei instituţii“, se fixase, din punct de vedere stilistic, în zone ale afectului şi solemnului: „a conduce la altar“, „a conduce pe ultimul drum“. Prin veriga „a însoţi“, contextul curent din discursul public actual este evocator de constrângeri: „Conducătorul auto a fost condus la sediul Brigăzii Rutiere“ (/mediafax.ro/), „Şoferul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând că avea în aerul expirat o îmbibaţie alcoolică de 0,88 mg/l, acesta fiind condus la spital pentru recoltarea unor probe biologice de sânge…“ (stil inconfundabil, al poliţiei; /obiectivbr.ro/). În astfel de cazuri, conducătorilor auto li se reţine permisul „de conducere“. Prin urmare, cam aşa stăm cu actul şi actele conducerii. Dar, ce să-i faci, dacă „alcoolul dăunează parapeţilor“ (pe „burtieră“, Protv, 3.11, ora 7,35).

► Şi verbul „(a) sparge“ şi-a cam pierdut hazul: „Casa senatorului Niculae B. a fost spartă de hoţi în timp ce toată familia dormea“. Detalii: „Potrivit senatorului, acesta ar fi fost acasă cu familia în timpul jafului, dormeau, şi astfel nu au simţit hoţii“ (/mediafax.ro/); „La spargerea dată în casa lui B. a fost furată şi o armă“ (/hotnews.ro/). Mai precis: familia dormea în camerele de la etaj! Şi, atunci, de ce spargere? Mai pe aproape: „Casa prădată de hoţi este cea din Bolintin Vale, judeţul Giurgiu“, sau „Casa lui Niculae B., călcată de hoţi“. „Mascaţii“ (pe care nu i-a prea văzut încă nimeni!) vor fi umblat „în vârful degetelor“, nu? Ehei, pe timpuri nu se glumea: se spărgeau pivniţele cu târnăcoape, iar pereţii magaziilor cu răngi de fier. Deşi unii nu se dezmint nici acum: „Furtul s-a produs la adăpostul nopţii, iar proprietarii spun că hoţii s-au folosit de petarde ca să acopere zgomotul pe care l-au făcut atunci când au tăiat grilajul metalic de la uşi. În plus, răufăcătorii au distrus şi geamul din sticlă securizată care cu greu poate fi străpuns chiar şi de un glonţ“ (/stirileprotv.ro/). Aşa, mai revenim la ce înseamnă a sparge!

► Pardon! „Un muncitor a căzut de pe acoperişul unei biserici, unde lucra la o clopotniţă“ (Romtv, 4.11, ora 11; apoi, ori una, ori alta!). ► „Persoană ce se află în epicentrul atenţiei generale“ (S.R.S., mare comentator politic ce cutremură emisiuni la Romtv; 4.11, ora 11,17; ni s-a părut improbabilă eventualitatea glumei sau a ironiei). ► „Cumpără anvelope reşapate online de la Acvila Romania la preţ avantajos. Livrare Rapidă! Preţuri de top“ (/acvila-romania.ro/). 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în  cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi