Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Restanţe

GALERIE
Stelian Dumistracel
  • Stelian Dumistracel
- +

Evidentă, după titlu, intenţia de a nu pierde măcar unele din cele mai importante fişe cu observaţii pregătite pentru textele de anul trecut. Nu doar ca să nu fi fost degeaba, ci mai ales întrucât unele fapte şi reflexe au şanse de permanentizare.

 În binele sau în răul limbii române din discursul public. Deoarece încă nu s-a anunţat sfârşitul inocenţei, iar, la reexaminare, se poate şi mărirea notei!

* Ogna regională (sudică) explică pronunţii hipercorecte de tipul maCneziu, proCnoză, chiar şi diaCnostic, dar ultima a vedetelor publicităţii, nu a medicilor. Care au umorul lor: „Publicitatea nu dăunează... vinde(că)!” se poate citi pe peretele unui nesfârşit hol de la fostul „Parhon” din Iaşi.

* Cifrele, ca intertextualitate în ceea ce priveşte codul, şi-au făcut loc în scrierea contemporană, a cărei practicare devine tot mai dificilă (dacă ne-am lăsa copleşiţi de seriozism). Altfel, ciudăţenia ne pune mintea la contribuţie: „Toate-s vechi şi 9-s toate”. Şi, de fapt, s-ar părea că rămânem la nouă: „#România 9”. Ultimul caz aducându-ne aminte de o inovaţie seducătoare pentru Cezar Petrescu, care, într-un roman, cu acţiunea pe la Huşi (?), punea în vedetă o reclamă tomnatică (nu doar moldovenească): „Vinuri vechi şi 9” (cică textul nu ar fi încăput pe suportul pe care se începuse scrierea!).

* Dar engleza nu îşi dezminte prestigiul de invadatoare nici pe acest teren: „Multă LOVE 4 tu!” şi poate semna G. Araspopi. Norocul nostru e că scriem (cam) fonetic, căci, altfel, cu patronimicele nu te joci! Iată că, după cum se spune, chiar opt din zece francezi nu-şi pot scrie corect numele.

* Pronunţia germană /şt/ (unde trebuie!) începe să atragă atenţia: anumite reclame sunt finanţate de Ştrabag! (scris cu /st/, fireşte). Pe când şi pe ce căi eliberarea de mezalianţa ştres, ori de încurcătoreala în ceea ce-l priveşte pe şprei?

* Plusvaloarea capătă un sens pe dibuitelea (adică după ureche) la nivelul cel mai înalt al politicii oficiale. De la „mărirea valorii unui bun care n-a suferit transformări materiale”, din economia politică (după fr. plus-value), şi chiar după doctrina marxistă, „valoare nou-creată de către muncitori în procesul de producţie peste echivalentul valorii forţei lor de muncă şi însuşită gratuit de către capitalist”, Viorica D. a ajuns să se mulţumească doar cu partea a doua, dar conferindu-i tăria lui plus: „ceva deosebit de valoros” (evaluare asumată!), după cum dovedesc şi exemplele excerptate; D-sa „a declarat… că a propus pentru portofoliile Educaţiei Naţionale şi Afacerilor Europene doi oameni cu experienţă, care pot aduce plusvaloare…”. Sau, la primirea preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani: „subiectele legate de pregătirea României pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE vor aduce plusvaloare”. Mă rog, nu s-a lăsat nici la preluarea preşedinţiei Consiliului UE, afirmând, cu mare generozitate, că „plus-valoarea românilor în această mare familie europeană constă inclusiv în spiritul dinamic şi profund pro-european”. Norocul nostru că am aflat!

* Auto- câştigă teren, printre cele mai frecvente compuse din ultimul timp aflându-se autoevacuarea: „Victimele din apartamentul ce a luat foc s-au autoevacuat” ne spune grav un pompier gradat, parcă uşor dezamăgit. Ei, prin aprilie 1944, tot pe picioarele proprii plecaseră şi bucovinenii, trecuţi în Moldova peste vechiul „cordun”. Numai că aceştia, după toate, din nenorocitul neologism, pierduseră o vocală: prin iunie-iulie jeleau „Vacuare, vacuare, tare eşti lungă şi mare!”. Iar cea mai curioasă, dar şi vătămătoare auto- ar fi ˜ medicaţia, expresiv definită de o doctoriţă drept „medicaţie prin contagiune”.

* Precistanul este numele unei localităţi ce ne-a atras atenţia după o tablă indicatoare de pe ruta Buzău – Focşani. Dacă, după prima impresie, ar fi vorba de ceea ce în lingvistică se numeşte „moţiune”, adică de obţinerea, cu ajutorul unui sufix, a unui feminin de la un masculin (cum ar fi jandarmeriţă, de la jandarm), ori a unui masculin de la un feminin (de tipul curcan, de la curcă), efectul rezultatului ar fi de-a dreptul fantastic! Precista, un slavonism, înseamnă „preacurata” şi este un calificativ curent pentru Maica Domnului. Atunci, cum să-ţi imaginezi, pornind de la feminin, un „prea curat”, cu atât mai mult cu cât sufixul -an mai este şi un măritor, adică un augmentativ, ca în cazurile bogătan, lungan, respectiv care induce această reprezentare: găligan, vlăjgan. M-ar bucura combaterea impresiei...

* Alte bunuri şi bunătăţi: „N-am mai scos profit de ani buni!” s-ar părea că se destăinuie, uşurat, fostul director al unei mari firme, scoasă la licitaţie. Asocierea cu chinul, de frumoasă tradiţie, se menţine viguros: în legătură cu Hosni Mubarak, ce ar fi omul momentului, „presa din toată lumea scoate la iveală detalii picante din viaţa dictatorului, cum ar fi boala care se pare că îl chinuie de ani buni sau averea impresionantă pe care a reuşit să o adune” (/businessmagazin.ro/). Sau: „Poliţiştii se chinuie de ani buni să-l prindă, însă Boerică stă cu burta la soare şi se crede Zorro” (/cancan.ro/). Tot bunătăţuri, şi una şi cealaltă!

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadru Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri