Restricţiile de anul trecut nu s-au văzut la consumul de bere, dimpotrivă s-a băut mai mult
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Restricţiile de anul trecut nu s-au văzut la consumul de bere, dimpotrivă s-a băut mai mult

GALERIE
consum bere
  • consum bere
- +

Volumul pieţei berii a crescut în 2020 în România cu 0,5% în volum, ajungând la 16,75 milioane hectolitri, iar în contextul Covid-19, românii au preferat ambalajele de unică folosinţă: sticlă nereturnabilă, plastic sau doză, arată datele publicate marţi de Asociaţia Berarii României. Ponderea sectorului HORECA în vânzările de bere a scăzut la 8% în 2020, de la 15% anul anterior. Dacă înainte de pandemie, berea servită în sectorul ospitalităţii genera 443 milioane de euro în economia românească, în 2020 a generat doar puţin mai mult de jumătate, respectiv 241 milioane de euro.

”Volumul pieţei berii s-a menţinut la nivelul anului anterior; a înregistrat o evoluţie de +0,5% în volum, ajungând la 16,75 milioane hl. În contextul Covid-19, românii au preferat ambalajele de unică folosinţă: sticlă nereturnabilă, plastic sau doză. Ponderea sectorului HORECA în vânzările de bere a scăzut la 8% în 2020, de la 15% anul anterior. Mixurile de bere şi berile aromatizate au crescut cu 6%, în timp ce specialităţile de bere au scăzut cu 28%”, anunţă asociaţia.

Chiar şi în condiţiile unei stagnări în volum a pieţei, sectorul de bere continuă să aibă un impact pozitiv semnificativ asupra economiei româneşti. Industria berii asigură la nivelul întregii ţări, direct şi indirect, un număr de aproape 61.000 locuri de muncă pentru români, acoperă exclusiv din producţia locală aproximativ 97% din consumul intern de bere, iar 50% din ingredientele folosite la fabricarea berii provin din agricultura României, spun reprezentanţii Asociaţiei Berarii României.

“2020 a fost un an cu multe provocări pentru societate şi pentru piaţa de bere din România. Restricţiile impuse din cauza situaţiei generate de coronavirus au afectat puternic sectorul ospitalităţii şi, implicit, industria noastră. Pierderile cauzate de închiderea HORECA au fost compensate parţial de achiziţiile din comerţul cu amănuntul, mutându-se consumul de bere acasă, precum şi de faptul că a fost un an cu vreme bună. Totodată, presupunem că piaţa s-a menţinut la nivelul anului anterior şi datorită faptului că mulţi români din afara ţării, din cauza restricţiilor din statele unde îşi desfăşurau activitatea, au revenit pentru o perioadă acasă, au stat alături de familie şi şi-au petrecut aici concediile”, a declarat Dragoş Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Berarii României.

Înainte de pandemie, berea servită în sectorul ospitalităţii genera 443 milioane de euro în economia românească în vreme ce anul trecut, a generat doar puţin mai mult de jumătate, respectiv 241 milioane de euro.

“Pe fondul crizei sanitare, din dorinţa de a păstra distanţarea socială şi de a evita călătoria necesară returnării ambalajelor, românii au optat în 2020 pentru ambalajele de unică folosinţă, fie că vorbim de sticlă sau de plastic. Astfel, sticla nereturnabilă a înregistrat o creştere de 58% faţă de 2019, lucru datorat în mare măsură opririi sau diminuării activităţii în Horeca. Ambalajul tip PET a avut un avans de 2,2%, ceea ce marchează o contra-tendinţă, după 5 ani de scădere constantă, în care a pierdut 9 pp din ponderea deţinută între ambalaje”, a adăugat Julia Leferman, director general Asociaţia Berarii României.

Contribuţiile membrilor Berarii României la bugetul statului înregistrează o tendinţă în creştere, acesta atingând doar anul trecut 289 milioane euro. Nivelul contribuţiei cumulate din partea membrilor asociaţiei în ultimii 17 ani a depăşit 4,17 miliarde euro. De asemenea, eforturile investiţionale ale producătorilor de bere membri ai asociaţiei s-au ridicat la 72,8 milioane euro în 2020. Investiţiile cumulate ale membrilor Berarii României în cei 17 ani de la înfiinţarea asociaţiei au atins 1,7 miliarde euro.

În ceea ce priveşte preferinţele consumatorilor în funcţie de tipurile de ambalaje, uncte structura în funcţie de ambalaj a pieţei berii pe parcursul pandemiei Covid-19 nu a păstrat tendinţele ultimilor ani. După o creştere constantă de peste 5 puncte procentuale între 2015 şi 2019, sticla a scăzut anul trecut faţă de 2019 cu 2,6%. A crescut preferinţa pentru ambalajele de unică folosinţă. Astfel, sticla nereturnabilă a înregistrat o creştere de 58% faţă de 2019, iar ambalajul tip PET un avans de 2,2%. Totodată, berea ambalată la doză a crescut anul trecut cu 1,7 pp, păstrând tendinţa de creştere a ultimilor ani. Berea la draft a scăzut cel mai mult, datorită închiderii parţiale sau totale a sectorului ospitalităţii pe parcursul ultimului an, de la 3,4% în 2019 la 2% anul trecut. Ponderea pe fiecare tip de ambalaj - sticlă: 27,4%, doză: 23,9%, butoi: 2%, PET: 46,7%.

Cititi si: Producătorii germani de bere se plâng că au fost nevoiţi să-şi arunce produsele din cauza pandemiei

Piaţa locală a berii continuă să îşi păstreze caracterul profund naţional, ponderea producţiei locale rămânând de 97% din consumul intern. Pe parcursul anului 2020, importurile au cunoscut o creştere de 0,15 milioane hl, atingând un total de 0,65 milioane hl.

Exporturile au crescut şi ele uşor, cu 0,04 milioane hl faţă de anul anterior, atingând un total de 0,53 milioane hl. Referitor la tipurile de bere consumate, berea lager a continuat să domine preferinţele românilor şi anul trecut, cu o pondere de 93,8%, în uşoară creştere faţă de anul anterior. Mixurile de bere şi berile aromatizate şi-au adjudecat 3,2% din piaţă, iar categoria specialităţi, în care intră, printre multe altele, berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roşie etc. 1,6% din piaţă. Berea fără alcool a deţinut o pondere de 1,4%. În ceea ce priveşte dinamica segmentelor în 2020, tendinţa de creştere înregistrată în ultimii ani de mixurile de bere şi berile aromatizate s-a menţinut, chiar dacă 2020 a adus un avans de doar 6% pentru acest segment (faţă de peste 32% anul anterior), în timp ce specialităţile de bere au scăzut cu 28%.

Numărulul producătorilor de bere a crescut la 86 în 2020, faţă de 68 în 2019. Datele sunt furnizate de BDO Business Advisory şi studiul Brewers of Europe despre impactul economic al sectorului berii din România, ediţia 2020.

Membrii actuali ai asociaţiei sunt importanţi producători de bere din România: Bergenbier, Heineken România, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de Bere. Împreună, cei şase producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania şi Asociaţia Producătorilor de Hamei din România.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Temă

Cătălin ONOFREI

Temă

Test de reflecţie cognitivă: deliberare versus intuiţie.

Filmuletul zilei

opinii

Epilare inghinală

Briscan ZARA

Epilare inghinală

Sunt multe studii despre cum afectează psihologia omului ceea ce vedem, auzim, simţim din exterior. La fiecare întindere de coardă are loc o excitare a neuronilor care provoacă senzaţii neplăcute persoanei, dar dacă lucrurile se repetă, neplăcerea dispare încetul cu încetul şi apare o oarecare toleranţă la acea senzaţie, poate chiar e înlocuită cu plăcere. Nu mai eşti afectat, nu te mai impresionează în sens rău. Asta nu înseamnă că devii mai puternic, ci mai nesimţit, mai rigid, mai greu impresionabil.

Ocupare, şomaj şi câştiguri salariale în judeţul Iaşi

Ciprian IFTIMOAEI

Ocupare, şomaj şi câştiguri salariale în judeţul Iaşi

Articolul din această săptămână, ceva mai tehnic decât precedentele, demonstrează cu date statistice că, înainte de declanşarea pandemiei de COVID-19, nu a existat o criză a forţei de muncă în judeţul Iaşi.

New York, metropola vizionară

Mihai DORIN

New York, metropola vizionară

Conduita americană în raport cu celelalte civilizaţii ale lumii are şi o inevitabilă dimensiune imperială, însă felul în care ei au înţeles să valorifice cultura, rafinamentul, patriotismul, şi, nu în ultimul rând banii cetăţenilor în serviciul public, mărturiseşte despre măreţia naţiunii şi despre spirit vizionar. Pentru că în niciun alt loc din lume, patrimoniul cultural nu s-a îmbogăţit precum în America, prin râvna şi voinţa liberă a cetăţenilor educaţi şi prosperi. Statul este doar managerul acestui concept cultural.

pulspulspuls

Costel l-a bătut pe Măricel ca pe fasole. Iacătă ce scor de maidan: 11 la 6!

Costel l-a bătut pe Măricel ca pe fasole. Iacătă ce scor de maidan: 11 la 6!

Băbăetee băă, pfiu, pfiuu, pfiuuuu.... Ia’n fiţi atenţi aicea la băiatu’ pe ce se mai cheltuie bănuţul ieşenilor, că poate pe asta nu o ştiaţi! 

Caricatura zilei

Urna

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.