Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Ziua Suprasolicitării Pământului (Earth Overshoot Day) a fost pe 22 august, iar resursele planetei în 2020 au ajuns cu aproape o lună mai mult decât în 2019.
Resursele pe care planeta le poate genera într-un an ne-au ajuns în 2020 cu aproape o lună mai mult decât în 2019, conform datelor Global Footprint Network (GFN). Cu toate acestea, continuăm să consumăm din resursele naturale care se cuvin generaţiilor viitoare şi să risipim enorm, se arată într-un comunicat al World Wide Fund România transmis News.ro.
În România, resursele au fost terminate pe 11 iulie 2020, mai rapid decât media globală. Dacă anul trecut GFN anunţa că s-a consumat, în medie la nivel global echivalentul a 1,75 planete, în 2020 a fost o reducere a amprentei ecologice a umanităţii cu 9,3%. Consumul este, temporar, la nivelul anului 2005-2006, adică folosim în prezent natura de 1,6 ori mai rapid decât ecosistemele planetei noastre se pot regenera, echivalentul a 1,6 planete.
Datele au fost influenţate de oprirea temporară a activităţilor economice din cauza pandemiei Covid-19, dar pauza oferită naturii este prea scurtă ca să conteze cu adevărat. În lipsa unor măsuri şi alternative pentru oameni, acest avânt va fi anulat în scurt timp.
„Ce ne arată însă această perioadă este că dacă ne unim forţele, impactul nostru, ca oameni de rând, contează. Când am mers mai puţin cu maşina, când am gătit cu familia şi am risipit mai puţine alimente, toate gesturile mici au contat”, a declarat Orieta Hulea, director WWF-România.
Sănătatea, siguranţa, bunăstarea populaţiilor, precum şi succesul economic depind de natură. De aceea, este importantă protejarea sursele de apă dulce, de care depind agricultura, dar şi multe alte bunuri de consum, de la bere, la blugi.
Pădurile trebuie îngrijite corect şi trebuie să fie recunoscute ca atare şi cele recent formate de-a lungul râurilor şi drumurilor. România are 500.000 de hectare de păduri pe care oamenii sunt încurajaţi să le taie, legal. Potrivit WWF România, trebuie protejate speciile sălbatice din vârful lanţului trofic şi nu numai, specii umbrelă ca ursul brun, zimbrul care menţin echilibrul acestor ecosisteme, menţin echilibrul între diferite specii - inclusiv microorganisme dăunătoare.
Amprenta de carbon reprezintă 57% din cererea omenirii asupra naturii, fiind principalul motiv pentru care ne risipim viitorul. Altfel spus, reducerea cu 50% a componentei de carbon a amprentei ecologice a umanităţii aproape că ar echilibra balanţa contului de resurse naturale - ar fi consumate resursele a 1,1 planete.
"Este nevoie să prioritizăm obiectivul emisii nete zero, grăbind tranziţia către o economie care nu se mai bazează pe carbon. Avem nevoie rapid de măsuri clare, de o relansare economică ecologică, dacă dorim să respectăm angajamentul asumat prin Acordul de la Paris din 2015 - amprenta de carbon să fie din nou zero înainte de 2050, limitând creşterea temperaturii globale la mai puţin de 2°C (sau chiar 1,5 °C)", se arată în comunicat.
"Alegerile greşite din trecut - desecări, defrişări, vânătoarea excesivă, poluarea cu plastic - nu trebuie să ne dicteze acţiunile în prezent şi, în niciun caz, să ne decidă viitorul. Capacitatea Pământului este finită, dar posibilităţile umane nu sunt. Avem tehnologia, studiile şi experţii care să aplice metode mai bune. Iar, la nivel personal avem acces rapid la soluţii pe care le putem pune în practică chiar acum, în viaţa noastră", a declarat Hanny Bratu, public engagement coordinator la WWF-România.
"Aşa a luat naştere manifesto-ul "Legământ pentru Pământ", o promisiune pe care o facem fiecare generaţiilor viitoare şi pe care o vom respecta, zi de zi". WWF îşi propune obiectivul - Zero-Jumătate-Zero: zero pierdere a habitatelor naturale, înjumătăţirea amprentei ecologice a producţiei şi a consumului şi zero extincţii cauzate de om. Aceste obiective se vor traduce în beneficii directe pentru oameni, cum ar fi stabilitatea climei, hrană sănătoasă pentru toţi, apă potabilă şi o mai bună calitate a vieţii. Măsurile concrete sunt detaliate pe site-ul wwf.ro, unde toţi oamenii sunt invitaţi să susţină pactul "Legământ pentru Pământ".
Cuvinte cheie: + resurse, naturale, World Wide Fund România, Pământ, viata
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |