Rețeaua analfabeților ieșeni care au spoliat zeci de milioane. Cum funcționează? Cum se împart banii? Cine e în spate?
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

vineri, 07.05.2021

Majoritatea dosarelor penale sunt cu firme din trei localităţi: Grajduri, Ciurea şi Hârlău

Rețeaua analfabeților ieșeni care au spoliat zeci de milioane. Cum funcționează? Cum se împart banii? Cine e în spate?

GALERIE
descinderi ciurea
  • descinderi ciurea
- +
Acuzaţi de Fisc de datorii de milioane de lei, ţiganii se plimbă ani de zile prin tribunale. Mulţi şi-au făcut firme de comerţ cu deşeuri şi au introdus în acte facturi fictive. Alţii au pus la punct scheme mai elaborate, cumpărând firme care au un trecut comercial verificabil de către posibilii parteneri de afaceri, viitoare victime. În unele cazuri, administratorii romi sunt doar un „paravan“, în spatele evaziunilor fiind indivizi experimentaţi în circuite frauduloase. Cum se împart banii?

Evazioniştii fiscali par să se fi concentrat în doar trei localităţi din judeţ. Cei mai mulţi dintre „clienţii“ Fiscului trimişi în judecată pentru infracţiuni de evaziune fiscală provin din Grajduri, Ciurea şi Hârlău. Din 111 cazuri de procese legate de evaziunea fiscală, intrate pe rolul Tribunalului ieşean în intervalul 2018-2020, aproape trei sferturi, respectiv 82 implică Stăneşti. Evaziunea practicată de aceştia este însă departe de imaginea unor experţi în contabilitate, care reuşesc să ocolească Fiscul prin cine ştie ce operaţiuni strecurate prin portiţele legii. De regulă, este vorba de simple deconturi ilegale de TVA şi umflarea cheltuielilor firmei cu tranzacţii inexistente, care duc la scăderea artificială a profitului, operaţiuni pe care le poate da în vileag şi un tânăr absolvent de ştiinţe economice. În final, toată lumea e mulţumită: procurorii obţin condamnări sigure, inspectorii fiscului mai identifică o parte din banii neîncasaţi din impozite şi taxe. Singurul care pierde este statul. Cine ar cumpăra un palat cu turnuleţe, sechestrat în contul banilor pierduţi?

Metoda standard practicată de evazioniştii ieşeni este banală, majoritatea cazurilor de evaziunie părând trase la indigo. Se înfiinţează o firmă, de regulă specializată în comerţul cu ridicata al deşeurilor şi resturilor. În contabilitatea acesteia sunt înregistrate achiziţii fictive de diverse materiale, iar din acest punct încep deja să apară banii. Achiziţiile au două efecte, ambele profitabile pentru cumpărător. Pe de o parte, crescând cheltuielile firmei, scade profitul, deci impozitul pe profit datorat statului este mai mic. Pe de altă parte, firma are dreptul să ceară decontarea TVA pentru achiziţia făcută. Iar dacă reducerea profitului există doar pe hârtie, în schimb, decontul de TVA este real. Uneori, nici măcar una dintre operaţiunile comerciale în care este înfiinţată firma nu este reală, ceea ce duce la sume de milioane de lei plătite de ANAF ca deconturi de TVA pentru tranzacţii inexistente.

Singura soluţie de combatere a unor astfel de practici ar fi ca Fiscul să verifice realitatea tuturor tranzacţiilor consemnate în facturi înainte de efectuarea decontului. Dar asta ar însemna verificarea a milioane de facturi şi, implicit, blocarea practic a decontărilor, afectând mii de firme oneste. Umflarea artificială a cheltuielilor şi deconturile ilegale de TVA sunt descoperite cu uşurinţă, la primul control. Iar administratorii firmei ajung în instanţă, sub acuzaţia de evaziune fiscală.

Într-o variantă mai elaborată, evaziunea fiscală are la bază operaţiuni reale, practicate nu cu o firmă nou-înfiinţată, ci cu una mai veche, cumpărată de la fostul proprietar. În acest caz, partenerii de afaceri, reali, verificând trecutul firmei, nu descoperă nimic suspect. Livrează marfa, fără a mai vedea însă banii. Firma evazionistă are astfel un profit ilegal dublu. Revinde marfa la un preţ mai mic decât cel de achiziţie, lucrând din punct de vedere contabil, în pierdere. Dar neplătind furnizorului, în fapt câştigă. Iar deconturile de TVA se fac în continuare. Printr-o astfel de manevră, aflată acum pe rolul Curţii de Apel, o firmă a putut acţiona timp de trei ani până să fie descoperită, iar procurorii au avut nevoie de 7 ani pentru a descurca iţele.

„Ţiganul e vârful aisbergului“

Atât reprezentanţii romilor, cât şi avocaţii apreciază că, de multe ori, ţiganii condamnaţi ca evazionişti reprezintă însă doar o faţadă pentru acoperirea altor autori. „În general, evaziunea fiscală se face prin intermediul unor persoane fără pregătire, ca paravan. Vinovaţii reali sunt contabili cu experienţă, persoane avizate. Iar acestea fac parte, de regulă, din populaţia majoritară. Ţiganul nu ştie să facă evaziune. Românul, da. Am întâlnit un caz recent, cu un ţigan care luase marfă din UE, o trecuse prin Republica Moldova şi a revândut-o aici. Deconturi de TVA, evaziune fiscală. Omul, analfabet. De unde să ştie dintr-astea? Ţiganul e vârful aisbergului: e prins mai uşor pentru că nu are cine ştie ce şcoală. Apoi, romii nu trădează. Mai ales căldărarii, iar comunităţile din Ciurea şi Grajduri sunt de căldărari. Nu vor spune niciodată cine i-a învăţat, cine mai beneficiază“, a spus consilierul prefectului pe problema romă, Elena Motaş.

Într-un caz recent, un rom neşcolarizat din Hârlău, septuagenar, a fost condamnat pentru evaziune fiscală în valoare de 6,5 milioane lei. Contabilul care înregistrase cele 266 de operaţiuni fictive cu 22 de firme din ţară a rămas neidentificat.

Faptul că, prin controalele sale, Fiscul doar zgârâie suprafaţa fenomenului este confirmat şi de experienţa avocaţilor. În locul unor evazionişti condamnaţi apar alţii, aplicând aceleaşi metode, fără ca problema de fond să fie rezolvată. Raportul pe anul 2019 al Consiliului Fiscal menţionează printre cauzele reducerii nivelului prognozat al încasărilor la bugetul de stat „nerealizarea veniturilor suplimentare din reducerea evaziunii fiscale“.

„Romii sunt suspecţi de serviciu. Nu fac evaziune pentru ei. Practic, ei «vând» un «serviciu» şi sunt cei care fac puşcărie pentru asta. Adevăraţii evazionişti rămân neprinşi, pentru că inspectorii Fiscului se mulţumesc cu cei pe care îi prind cel mai uşor. Evaziunea fiscală constă într-un lanţ de operaţiuni, iar romii au beneficiile cele mai reduse din tot lanţul. Cei care profită cu adevărat nu sunt ei. Iar ţiganii sunt parolişti: şi-au dat cuvântul, şi-l respectă, chiar dacă asta înseamnă închisoare pentru ei“, apreciază avocatul Ciprian Mitoşeru.

Iar statisticile confirmă această idee. Numele „Stănescu“ apare într-un singur dosar de înşelăciune dintre cele ajunse pe rolul Judecătoriei ieşene în ultimii trei ani.

„Se raportează mereu la politicieni, la cei care fură şi scapă“

De multe ori, ajung în banca acuzaţilor femei tinere, cu mulţi copii sau, din contra, vârstnice, cu diverse boli. „Aici sunt două aspecte. Pe de o parte, ţiganul ştie de la avocat că o femeie cu copii mici sau una bătrână va primi o pedeapsă mai uşoară. Pe de altă parte, în comunitatea romă, femeile au o pregătire minimă. Sunt cu atât mai predispuse să ajungă la condamnare“, spune Motaş.

Conform acesteia, romii îşi asumă riscul de a fi închişi pe de o parte pentru că evaziunea reprezintă o modalitate facilă de a obţine bani rapid, iar pe de altă parte pentru că preiau un model de succes existent în societatea majoritară. „Se ştie cât de important este banul în comunitatea romă. Au fost sclavi sute de ani. Au în mentalitate dorinţa de a epata, dorinţa de prestigiu, de a depăşi prin bogăţie stigmatul etnic. Nu pot găsi locuri de muncă bine plătite, tocmai pentru că sunt analfabeţi, aşa că sunt uşor de abordat pentru o «afacere». Apoi, tocmai prin trecutul acestei comunităţi, romii au tendinţa să adopte modele de succes facil. Şi nu o dată, în discuţiile cu ei am primit astfel de răspunsuri. «Păi, Ceauşescu avea patru clase şi a condus o ţară», «Dar Dragnea sau alţii? Un an, doi de închisoare şi gata». Se raportează mereu la politicieni, la cei care fură şi scapă. Şi, onest, câţi dintre români nu gândesc la fel? Marea problemă e că acesta este un model acceptat de întreaga societate, nu doar de romi“, a apreciat consilierul prefectului.

Avocat: Cine face afaceri cu romi, devine suspect

Folosirea sau implicarea romilor în acte de evaziune fiscală afectează însă şi firme oneste. Inspectorii fiscali tind să se concentreze pe demonstrarea comiterii unor fapte penale, chiar şi în situaţii în care ar putea fi vorba de simple greşeli. Prezumţia de nevinovăţie este astfel anulată. „Deranjant ca jurist este că de multe ori, în cazul unor firme care fac afaceri corecte cu parteneri romi, relaţia contractuală este privită de la bun început de Fisc ca nereală. Am avut clienţi cu circuite financiare perfect legale, dar pentru că relaţia comercială implica ţigani, au fost trimişi în judecată pentru fapte pe care nu le-au comis. Avocatul ajunge în situaţia în care trebuie să demonstreze el că omul este nevinovat, nu Fiscul că s-ar fi comis o ilegalitate. De multe ori se pedepseşte o evaziune care nu există. Acest fapt subminează încrederea în partenerii de afaceri şi în instituţiile de forţă ale statului. Nu te mai poţi aştepta ca omul să respecte legea, câtă vreme el este convins că va fi oricum scos vinovat. Cui foloseşte o astfel de abordare?“, a afirmat Mitoşeru.

Întrebat în câte procese de evaziune fiscală la care a participat, acuzatul era nevinovat, răspunsul avocatului a fost cel previzibil. „În toate, evident. Pentru a-şi face treaba, avocatul trebuie să fie convins de nevinovăţia clientului său, iar rolul avocatului este de a asigura cea mai bună apărare posibilă, astfel încât rezultatul să fie achitarea. Dincolo de principiu însă, situaţia în privinţa modului în care este tratată evaziunea fiscală şi posibilii evazionişti este anormală. Sunt mult prea multe cazuri în care se ajunge la condamnare, deşi nu ar trebui. Au fost situaţii în care am certitudinea că omul a fost condamnat degeaba“, a încheiat Mitoşeru.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cu primarul Mihai Chirica la Zoiosu’

Toni HRIŢAC

Cu primarul Mihai Chirica la Zoiosu’

Primarul foloseşte resursele patrimoniale şi juridice ale primăriei ca să-şi gestioneze destinul politic.

Filmuletul zilei

opinii

Dezastru de sărbători

Alexandru CĂLINESCU

Dezastru de sărbători

Să nu ne amăgim cu gândul că lumea, în special tinerii, nu se mai uită la televizor. România TV are audienţă la un segment deloc neglijabil din populaţie, sensibil la „patriotism” şi la grija pentru „nevoile românilor”. Direct sau insidios, postul exercită o influenţă nefastă, cu consecinţe pe termen lung.

Marte

Neculai SEGHEDIN

Marte

Aşa cum românii au aşteptat în zadar sosirea americanilor (au venit, ce-i drept, dar cam târziu!), aşa şi pământenii au aşteptat invazia marţienilor până când s-au plictisit şi atunci au trimis ei diverşi emisari către planeta vecină.

De ce romanul? (I)

Nicolae CREŢU

De ce romanul? (I)

A trecut de mult vremea întrebării simptomatic reluate pe atunci „De ce nu avem roman?”. În zilele noastre mai că-ţi vine să (te) întrebi, în faţa producţiei de titluri, altceva: dar oare chiar avem atât de mulţi romancieri? Asta, înainte de a-i citi? După lectură, schimbând ceea ce e de schimbat: oare cum s-o fi explicând iluzia atâtor „romancieri” despre ceea ce scriu ai? Pentru că, la drept vorbind, proporţia de autentice romane din „avalanşa” editorială readuce percepţia realităţii la adevărata şi onesta ei măsură.

pulspulspuls

Mărirea şi decăderea lui Mihăiţă vodă Chirica: cine i-a tras scatoalca ce l-a dat jos de pe cal?

Mărirea şi decăderea lui Mihăiţă vodă Chirica: cine i-a tras scatoalca ce l-a dat jos de pe cal?

Una bucăţică de analiză politico-mondenă de Bahlui pe ziua de azi, stimaţi telespectatori, dacă tot e ziua Izvorului Tămăduirii, sărbătoare cu cruce roşie.

Caricatura zilei

Două măști

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.