anunturi
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Repertoriul creării inegalităţilor e unul vast, atât timp cât fiecare structură teritorială se găseşte într-o situaţie particulară, dar dincolo de fiecare acţiune luată separat a ingineriei teritoriale la care a fost supusă Moldova, acumularea şi cronicizarea acestora a creat spaţiul marginal de astăzi, arhetipul teritoriilor interstiţiale.

Contextul central şi est european

La finalul deceniului al VI-lea al secolului al XIX-lea, Moldova apuseană se afla în plină evoluţie a substructurilor sale urbane şi teritoriale. Difuzia acestui tip de modernitate s-a realizat la nivel continental de la vest la est, iar vectorul acesteia nu s-a inserat pe o cale suprapusă Transilvaniei (regiune puţin avansată), ci de mai la nord, din Europa centrală, via Galiţia.

Acum aproximativ 3 ani am realizat o bază de date ce viza populaţia celor mai importante 500 de oraşe din estul UE, inclusiv Austria şi Grecia, din vestul Balcanilor şi din fostele state sovietice: Ucraina, Belarus şi Republica Moldova. Motivul: o analiză diacronică a structurilor teritoriale din această zonă intermediară a Europei, ce se suprapunea pe un interval de mai bine de un secol şi jumătate (1859 - 2017).

În 1859, exista în estul acestui spaţiu ceea ce am putea numi o „dorsală” de modernitate - o zonă cu o densitate mai mare a populaţiei urbane ce locuia în primele oraşe ale vremii. Această dorsală era centrată pe axa urbană Cracovia - Lviv - Iaşi - Chişinău - Odesa. Toate cele 5 oraşe menţionate se poziţionau între primele 25 de centre urbane ale celor patru imperii ce dominau din punctul de vedere (geo)politic arealul: Otoman, Rus, Austro-Ungar şi German. Cele câteva teritorii independente erau neglijabile din perspectiva fenomenului urban. În această înşiruire de 5 oraşe, Iaşul (aproximativ 70 de mii de locuitori în epocă) se afla pe poziţia a III-a, după Odesa (aproximativ 100 de mii de locuitori, al III-lea oraş al Imperiului Rus, după Skt. Petersburg şi Moscova) şi Lviv, cu 80 de mii.

Din suita oraşelor selectate, Iaşul se afla pe poziţia a XVI-a (după Viena, Istanbul, Budapesta, Varşovia, Praga, Wroclaw, Odesa, Bucureşti, Graz, Königsberg, Lviv, Thessaloníki, Riga, Gdansk şi Kaunas), fiind mai mare decât multe dintre metropolele europene actuale: Atena, Kiev, Minsk, Belgrad sau Sofia. Şi Botoşanii, dar şi Galaţiul (locurile al II-lea, respectiv al III-lea în ierarhia Moldovei apusene) erau intercalate între metropolele europene amintite, fiind situate în partea superioară a ierarhiei urbane.

Încheiere

Din perspectiva relaţiilor teritoriale, Moldova era mai avansată la momentul unirii decât Valahia. Avea o densitate mult mai mare a aşezărilor urbane şi o ierarhie urbană deja funcţională - caraceristici ce erau sincronizate la jumătatea secolului al XIX-lea cu cele din Galiţia sau din estul şi sudul Poloniei actuale - construcţii teritoriale mai avansate decât cele balcanice. În epocă, acest fapt a determinat o polarizare relativ eficientă la diversele niveluri teritoriale (locale, supralocale, subregionale) prin intermediul activităţilor comerciale şi meşteşugăreşti, principalele funcţii urbane ale vremii, dar şi a unor servicii teritoriale, precum cele de învăţământ şi sanitare, ce se înfiripau în acea perioadă.

Însă, doar 5 decenii de la debutul proiectului România au fost suficiente pentru a elimina diferenţele relativ importante în favoarea Moldovei şi chiar a inversa raportul de forţe între cele două structuri teritoriale naţionale iniţiale.

Bascularea acestui raport de forţe e vizibilă dacă analizăm câteva reflecţii din diversele etape de evoluţie a teritorialităţii regiunilor româneşti. Eugen Lovinescu reflecta în perioada interbelică asupra unei deosebiri fundamentale dintre moldoveni şi munteni, ce ar fi ţinut de structura profundă a populaţiilor respective: „munteni, moldoveni, vorbim şi unii şi alţii româneşte, dar având mentalităţi, atitudini destul de diferite - spiritul, spunea Lovinescu, contemplativ al moldovenilor în raport cu spiritul practic, mai mercantil al celor din Muntenia.” (Lucian Boia)

Doar cu aproximativ jumătate de secol înainte, în primii ani ai construcţiei teritorialităţii româneşti, I.C. Brătianu vorbea exact pe dos despre cele două populaţii ale primelor fragmente ale românităţii: „Cine dintre noi de dincoace de Milcov a vizitat Moldova a văzut că Moldovenii sunt mult mai înaintaţi în agricultură. Intereselor materiale sunt mult mai dezvoltate decât dincoace de Milcov. Acolo toţi proprietarii, afară de puţine excepţiuni, îşi cultivă singuri proprietăţile, ei le exploatează, ei fac comerciu. Fiecare om cu puţină inteligenţă în Moldova este agricultor, este industriaş şi această activitate a producţiunei face onoare părţii de dincolo de Milcov. (…) Dar noi, (mun­tenii- n.n.) a căror viaţă materială şi ale căror interse sunt mai puţin complicate decât ale fraţilor de peste Milcov trebuie să înţelegem că noi am suferit mai puţin decât dânşii (prin secetă şi mutarea administraţiei la Bucureşti).”

E. Lovinescu s-a înşelat! N-a dibuit nici o structură profundă a populaţiilor de munteni şi moldoveni! Bascularea s-a produs în urma unor acţiuni banale, ce au afectat mecanismele teritoriale şi teritorialitatea regiunii noastre. Pierzându-şi capacitatea de auto-gestiune, teritoriul Moldovei a fost constrâns după 1859 să se replieze funcţional. Amputarea centrului Moldovei apusene (Iaşul) a imprimat deteritorializarea spaţiului moldovenesc, care s-a transformat într-o sumă de alveole teritoriale de talie judeţeană slab interconectate. În aceste condiţii, centralitatea principală a alunecat treptat, dar sigur, spre palierul centrelor de decizie secundare, proces cu bătaie lungă deoarece s-a ajuns în prezent ca orgoliile mai micilor reşedinţe judeţene să devină o piedică reală în încercările de a resuscita regiunea ca palier administrativ intermediar între judeţ şi naţiune.

În procesele de proiectare şi construcţie a noii teritorialităţi naţionale s-a urmărit exclusiv recentrarea substructurilor teritoriale ale Moldovei în jurul Bucureştilor. Această inginerie teritorială a impus retrasarea axelor principale de transport în favoarea noii centralităţi naţionale, ignorându-se total logica de funcţionare a teritoriului moldovenesc. Axele longitudinale principale - cele suprapuse văii Bârladului sau Siretului, ce aveau ca debuşeu principal Galaţiul (portul Moldovei apusene) au fost deturnate în favoarea Bucureştiului.

Repertoriul creării inegalităţilor e unul vast, atât timp cât fiecare structură teritorială se găseşte într-o situaţie particulară, dar dincolo de fiecare acţiune luată separat a ingineriei teritoriale la care a fost supusă Moldova, acumularea şi cronicizarea acestora a creat spaţiul marginal de astăzi, arhetipul teritoriilor interstiţiale.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cum trebuie citite demersurile d-lui Macron de modificare a Tratatului UE (II)

Alexandru LĂZESCU

Cum trebuie citite demersurile d-lui Macron de modificare a Tratatului UE (II)

Într-un fel chiar şi Eurovisionul a arătat de ce mulţi europeni, mai ales cei din grupul nordic şi de pe flancul estic, nu au deloc încredere că o Europă suverană sub comandă franco-germană, decuplată de „anglo-saxoni”, le-ar putea asigura securitatea.

opinii

Cântăreţul cântăreţilor

Briscan ZARA

Cântăreţul cântăreţilor

Era o situaţie aproape incredibilă. E ca şi cum ai accepta la un concert de operă pe cineva care nu are voce decât de cântat sub duş, doar că să primească şi acela un salariu, din milă, din compasiune sau vreun interes. De fapt nu cred că exagerez dacă zic că în asta constau de fapt eşecurile pe bandă rulantă din toate domeniile de activitate din această ţară: lipsa de profesionalism a oamenilor.

Te văd abătut, nu ai vrea să vorbim despre asta?

Cristina DANILOV

Te văd abătut, nu ai vrea să vorbim despre asta?

Avem o provocare imensă, tocmai conștientizăm că sinuciderea există, că este o situație care necesită intervenție urgentă, că depășește situația în care cineva vrea doar să atragă atenția. Am auzit pe cineva spunând „Hai să vorbim despre sinucidere ca să nu mai vorbim despre sinucideri”, așa că va trebui, că ne place sau nu, să vorbim despre asta.

Preşedintele îngrijorării noastre

Mihai DORIN

Preşedintele îngrijorării noastre

Trăim vremuri grele, războiul e la fruntarii, starea de sărăcie şi depresie a populaţiei se adânceşte, iar ca un blestem cu repetiţie, clasa politică a coborât la cel mai de jos nivel de competenţă din toată istoria noastră post-decembristă. 

pulspulspuls

Iată un pasaj care trebuie citit cu mare atenţie şi cu băgare de seamă

Iată un pasaj care trebuie citit cu mare atenţie şi cu băgare de seamă

Stimaţi ieşeni, vă oferim pe astăzi un pasaj, unul mic dar tare interesant, din rechizitoriul care a dus la condamnarea la 10 ani a fostului premare de Bucureşti Sorin Oprescu. 

Caricatura zilei

Grătar la bloc, în balcon

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X