Programul Saligny - Analiză pe lista celor 235 proiecte ieșene. 1,7 miliarde disponibile
Iasul se afla în topul judetelor în ceea ce priveste finantarile acordate prin intermedi (...)
citeste totmarti, 17.05.2022
Repertoriul creării inegalităţilor e unul vast, atât timp cât fiecare structură teritorială se găseşte într-o situaţie particulară, dar dincolo de fiecare acţiune luată separat a ingineriei teritoriale la care a fost supusă Moldova, acumularea şi cronicizarea acestora a creat spaţiul marginal de astăzi, arhetipul teritoriilor interstiţiale.
Contextul central şi est european
La finalul deceniului al VI-lea al secolului al XIX-lea, Moldova apuseană se afla în plină evoluţie a substructurilor sale urbane şi teritoriale. Difuzia acestui tip de modernitate s-a realizat la nivel continental de la vest la est, iar vectorul acesteia nu s-a inserat pe o cale suprapusă Transilvaniei (regiune puţin avansată), ci de mai la nord, din Europa centrală, via Galiţia.
Acum aproximativ 3 ani am realizat o bază de date ce viza populaţia celor mai importante 500 de oraşe din estul UE, inclusiv Austria şi Grecia, din vestul Balcanilor şi din fostele state sovietice: Ucraina, Belarus şi Republica Moldova. Motivul: o analiză diacronică a structurilor teritoriale din această zonă intermediară a Europei, ce se suprapunea pe un interval de mai bine de un secol şi jumătate (1859 - 2017).
În 1859, exista în estul acestui spaţiu ceea ce am putea numi o „dorsală” de modernitate - o zonă cu o densitate mai mare a populaţiei urbane ce locuia în primele oraşe ale vremii. Această dorsală era centrată pe axa urbană Cracovia - Lviv - Iaşi - Chişinău - Odesa. Toate cele 5 oraşe menţionate se poziţionau între primele 25 de centre urbane ale celor patru imperii ce dominau din punctul de vedere (geo)politic arealul: Otoman, Rus, Austro-Ungar şi German. Cele câteva teritorii independente erau neglijabile din perspectiva fenomenului urban. În această înşiruire de 5 oraşe, Iaşul (aproximativ 70 de mii de locuitori în epocă) se afla pe poziţia a III-a, după Odesa (aproximativ 100 de mii de locuitori, al III-lea oraş al Imperiului Rus, după Skt. Petersburg şi Moscova) şi Lviv, cu 80 de mii.
Din suita oraşelor selectate, Iaşul se afla pe poziţia a XVI-a (după Viena, Istanbul, Budapesta, Varşovia, Praga, Wroclaw, Odesa, Bucureşti, Graz, Königsberg, Lviv, Thessaloníki, Riga, Gdansk şi Kaunas), fiind mai mare decât multe dintre metropolele europene actuale: Atena, Kiev, Minsk, Belgrad sau Sofia. Şi Botoşanii, dar şi Galaţiul (locurile al II-lea, respectiv al III-lea în ierarhia Moldovei apusene) erau intercalate între metropolele europene amintite, fiind situate în partea superioară a ierarhiei urbane.
Încheiere
Din perspectiva relaţiilor teritoriale, Moldova era mai avansată la momentul unirii decât Valahia. Avea o densitate mult mai mare a aşezărilor urbane şi o ierarhie urbană deja funcţională - caraceristici ce erau sincronizate la jumătatea secolului al XIX-lea cu cele din Galiţia sau din estul şi sudul Poloniei actuale - construcţii teritoriale mai avansate decât cele balcanice. În epocă, acest fapt a determinat o polarizare relativ eficientă la diversele niveluri teritoriale (locale, supralocale, subregionale) prin intermediul activităţilor comerciale şi meşteşugăreşti, principalele funcţii urbane ale vremii, dar şi a unor servicii teritoriale, precum cele de învăţământ şi sanitare, ce se înfiripau în acea perioadă.
Însă, doar 5 decenii de la debutul proiectului România au fost suficiente pentru a elimina diferenţele relativ importante în favoarea Moldovei şi chiar a inversa raportul de forţe între cele două structuri teritoriale naţionale iniţiale.
Bascularea acestui raport de forţe e vizibilă dacă analizăm câteva reflecţii din diversele etape de evoluţie a teritorialităţii regiunilor româneşti. Eugen Lovinescu reflecta în perioada interbelică asupra unei deosebiri fundamentale dintre moldoveni şi munteni, ce ar fi ţinut de structura profundă a populaţiilor respective: „munteni, moldoveni, vorbim şi unii şi alţii româneşte, dar având mentalităţi, atitudini destul de diferite - spiritul, spunea Lovinescu, contemplativ al moldovenilor în raport cu spiritul practic, mai mercantil al celor din Muntenia.” (Lucian Boia)
Doar cu aproximativ jumătate de secol înainte, în primii ani ai construcţiei teritorialităţii româneşti, I.C. Brătianu vorbea exact pe dos despre cele două populaţii ale primelor fragmente ale românităţii: „Cine dintre noi de dincoace de Milcov a vizitat Moldova a văzut că Moldovenii sunt mult mai înaintaţi în agricultură. Intereselor materiale sunt mult mai dezvoltate decât dincoace de Milcov. Acolo toţi proprietarii, afară de puţine excepţiuni, îşi cultivă singuri proprietăţile, ei le exploatează, ei fac comerciu. Fiecare om cu puţină inteligenţă în Moldova este agricultor, este industriaş şi această activitate a producţiunei face onoare părţii de dincolo de Milcov. (…) Dar noi, (muntenii- n.n.) a căror viaţă materială şi ale căror interse sunt mai puţin complicate decât ale fraţilor de peste Milcov trebuie să înţelegem că noi am suferit mai puţin decât dânşii (prin secetă şi mutarea administraţiei la Bucureşti).”
E. Lovinescu s-a înşelat! N-a dibuit nici o structură profundă a populaţiilor de munteni şi moldoveni! Bascularea s-a produs în urma unor acţiuni banale, ce au afectat mecanismele teritoriale şi teritorialitatea regiunii noastre. Pierzându-şi capacitatea de auto-gestiune, teritoriul Moldovei a fost constrâns după 1859 să se replieze funcţional. Amputarea centrului Moldovei apusene (Iaşul) a imprimat deteritorializarea spaţiului moldovenesc, care s-a transformat într-o sumă de alveole teritoriale de talie judeţeană slab interconectate. În aceste condiţii, centralitatea principală a alunecat treptat, dar sigur, spre palierul centrelor de decizie secundare, proces cu bătaie lungă deoarece s-a ajuns în prezent ca orgoliile mai micilor reşedinţe judeţene să devină o piedică reală în încercările de a resuscita regiunea ca palier administrativ intermediar între judeţ şi naţiune.
În procesele de proiectare şi construcţie a noii teritorialităţi naţionale s-a urmărit exclusiv recentrarea substructurilor teritoriale ale Moldovei în jurul Bucureştilor. Această inginerie teritorială a impus retrasarea axelor principale de transport în favoarea noii centralităţi naţionale, ignorându-se total logica de funcţionare a teritoriului moldovenesc. Axele longitudinale principale - cele suprapuse văii Bârladului sau Siretului, ce aveau ca debuşeu principal Galaţiul (portul Moldovei apusene) au fost deturnate în favoarea Bucureştiului.
Repertoriul creării inegalităţilor e unul vast, atât timp cât fiecare structură teritorială se găseşte într-o situaţie particulară, dar dincolo de fiecare acţiune luată separat a ingineriei teritoriale la care a fost supusă Moldova, acumularea şi cronicizarea acestora a creat spaţiul marginal de astăzi, arhetipul teritoriilor interstiţiale.
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Proiectul privind 200 lei netaxați la salariul minim, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern
Ce spune Halep despre diferenţele între Patrick Mouratoglou şi Darren Cahill
(FOTO) Tunel uriaş pentru droguri descoperit sub frontiera americano-mexicană
150.000 de fani aşteptaţi la Sevilla la finala dintre Eintracht Frankfurt şi Glasgow Rangers
Soldaţii ruşi morţi în Ucraina: Tineri, săraci şi proveniţi din minorităţi etnice
Drulă: Coaliţia PSD-PNL – eliminarea pensiilor speciale, nu, creşteri de taxe, da
Scandalagiul George Simion şi-a dat din nou în petic în Parlament: „Tu, de la OMV, ieşi afară!”
(VIDEO) Aşa arată o staţiune ucraineană după ce a fost „vizitată” de ruşi
(VIDEO) Imagini dramatice: Momentul predării luptătorilor ucraineni din Azovstal
Canada, pregătită să trimită nave în România pentru a exporta grâul blocat în Ucraina
Sorin Oprescu a fost prins în Grecia. Fostul primar general al Capitalei se afla la Atena
Parlamentul Finlandei a votat cu peste 95% pentru aderarea ţării la NATO
Rusia este deja în război cu toată Europa. Expert polonez, despre riscul nuclear
Bombă cu meditațiile date de profesori. Anunțul lui Cîmpeanu
LPF, precizări despre barajul pentru Conference League. Cine merge la baraj
Argeş: Un bărbat s-a împuşcat în locuința sa. A lăsat un bilet de adio
Cluj: CJ este singurul din ţară care emite certificate de urbanism digitale
Armand Goșu, doctor în istoria Rusiei: Cred că asistăm la o recalibrare a discursului lui Putin
Primele semne ale disidenţei anti-Putin? Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Khodarenok
Diplomat american: Ucraina nu pierde războiul, dar nici nu-l câştigă
Frank Timiş, sforarul din spatele tunului de la Roşia Montană, mereu surprinzător
Japonia îşi redeschide prudent graniţele pentru un număr limitat de turişti străini
Ultima variantă de reabilitare a esplanadei Teatrului National (VIDEO)
Meteorologii anunţă instabilitate atmosferică şi intensificări ale vântului
Bătaie în trafic, lângă podul Cantemir. A intervenit şi o femeie (VIDEO)
Anunţ oficial: Starea fetiţei de 5 ani care a primit transplantul de ficat se menţine critică
Presa americană anunţă că Messi merge la Inter Miami în 2023
Ford se alătură apelului către UE de a vinde doar vehicule 100% electrice din 2035
Iohannis a promulgat legea privind implementarea sistemului RO e-Factura şi factura electronică
Un șofer a "pocnit" un stâlp cu mașina. Accidentul a avut loc în zona industrială (FOTO)
DNA confirmă de ce a fost scoasă USR brutal de la guvernare! (P)
David Chou, autorul atacului armat la o biserică în California, viza comunitatea taiwaneză
Preşedintele Putin se implică personal în războiul din Ucraina până la nivel de colonel
Ministrul Lucian Romaşcanu susţiune că este necesară o resetare a concursului Eurovision
Nu lăsați sportul să moară! Statul trebuie să vină cu facilități pentru investitori! (P)
Ştefan Hell, laureat al Premiului Nobel, conferenţiază la Academia Română
Incendiu masiv la un atelier de mobilă, o casă şi un magazin (FOTO)
"Doctor Strange în Multiversul Nebuniei", pe primul loc în box office românesc de weekend
Un tânăr de 21 de ani s-a aruncat de la etajul 4 al unui bloc din Mircea. El era băut
EXERCIŢIU: Pompierii ieşeni intervin pentru stingerea unui incendiu la un centru comercial
Jake Daniels, primul fotbalist în activitate din Marea Britanie care recunoaşte că este homosexual
O bizarerie: Războiul dintre state şi economiile lor, sau capacul lui Putin
Alexandru LĂZESCUCum trebuie citite demersurile d-lui Macron de modificare a Tratatului UE (II) |
Briscan ZARACântăreţul cântăreţilor |
Cristina DANILOVTe văd abătut, nu ai vrea să vorbim despre asta? |
Mihai DORINPreşedintele îngrijorării noastre |
Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.