Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Prima reţea socială este considerată SixDegrees.com (1997-2001), un site care îţi permitea să-ţi creezi un profil şi să adaugi prieteni, şi care a ajuns la apogeu la 1 milion de utilizatori. LiveJournal (1999) a fost prima platformă unde utilizatorii puteau să-şi informeze prietenii despre vieţile lor, într-un format care s-a regăsit ulterior în modul în care Facebook şi-a construit aplicaţia.
Primul mare site care a facilitat utilizatorilor înregistraţi cu un email accesul la funcţii primare de socializare în reţea a fost Friendster (2002-2015), care a reuşit inclusiv să atragă o finanţare de 30 de milioane de dolari de la Google.
Acesta a fost urmat de platforma Blogger (cumpărată de Google în 2003), apoi de LinkedIn (2002) şi MySpace (2003). Ultimul avea să devină cel mai popular site din lume datorită posibilităţii de a posta muzică direct pe pagina de utilizator. În acelaşi an 2003 se lansa şi hi5, o reţea care a prins bine şi în România. În 2007, hi5 era a doua cea mai populară reţea din lume după MySpace. Câţiva ani mai târziu (2008), MySpace a fost detronat de Facebook (lansat cu acest nume în 2004), iar în timp şi-a pierdut relevanţa. Iar pentru că nu avea un backup serios, tot conţinutul încărcat de utilizatori până în 2015 a fost pierdut. (Cum ar fi să aflăm că s-ar putea întâmpla acelaşi lucru cu Facebook sau Instagram peste câţiva ani?)
Gmail, serviciul de poştă electronică al Google, apare tot în 2004. Reddit (2005), un agregator de ştiri care dă posibilitatea utilizatorilor să comenteze şi să voteze contribuţiile, a strâns sute de milioane de utilizatori. YouTube a fost înfiinţat de 3 foşti angajaţi ai PayPal în 2005 şi cumpărat 18 luni mai târziu de Google pentru 1,65 mld. dolari. Twitter (2006), lansat ca site de microblogging, a depăşit ca relevanţă Facebook în anumite ţări, mai ales în rândul formatorilor de opinie. În România nu a prins, fiind plafonat la un număr relativ mic de utilizatori (668.000 conform Datareportal, dintre care doar o parte activi). Tot în 2006 a fost lansat Spotify, serviciul de streaming audio şi media care între timp a devenit cel mai popular la nivel global.
Odată cu creşterea ratei de penetrare a telefoanelor inteligente, au început să apară din ce în ce mai multe platforme dedicate utilizării direct de pe echipamentul mobil. Folosindu-se de gamification, Foursquare (2009) te invita să concurezi cu prietenii în explorarea barurilor, restaurantelor şi a altor locaţii. Instagram (2010) a avut un succes atât de mare, încât 2 ani după lansare a fost cumpărat de Facebook.
Google a încercat şi el să se lanseze în social media cu Google+ (2012-2018), dar nu a făcut faţă competiţiei. Pinterest (2010) încă se bucură de popularitate, deşi şi-a stopat creşterea impresionantă din primii ani. Snapchat (2011) este cea mai folosită reţea socială de către adolescenţii americani şi se bucură de succes global în rândul tinerilor. Facebook încearcă să o cumpere în 2013, fără succes. Tinder (2012) a devenit cea mai populară aplicaţie de dating. Vine (2012), specializat în videoclipuri scurte este lansat şi achiziţionat în acelaşi an de Twitter. În 2014, Facebook cumpără Oculus VR, semnalizând viitorul pentru reţelele sociale: realitate virtuală şi realitate augmentată. Tinerii sunt grupul ţintă şi pentru TikTok (2016), o reţea pentru videoclipuri scurte din China care a reuşit să capete relevanţă globală. În martie 2020 a apărut Clubhouse, o aplicaţie audio pentru grupuri, lansată iniţial pentru utilizatorii iOS, care a cunoscut o creştere fulminantă în primele luni, ajutată probabil şi de pandemie.
TikTok este platforma care l-a determinat pe Trump să ceară un ordin de interzicere a ei pe teritoriul SUA, sub pretextul colectării de date ale utilizatorilor americani, care ar putea fi accesate de guvernul chinez. Consilierii săi, precum şi organisme de monitorizare independente, l-au sfătuit sau au protestat împotriva a ceea ce era interpretat ca un act de cenzură a exprimării libere. Dacă un judecător a respins într-o primă fază acest ordin, abrogat ulterior de Biden, iar TikTok a putut funcţiona nestingherit până azi, funcţionarii guvernamentali (inclusiv militarii americani, urmaţi de cei australieni) nu mai au voie să folosească aplicaţia.
Cele mai populare platforme la nivel mondial (Facebook, Twitter, Instagram, Snapchat, YouTube) sunt interzise în China, iar LinkedIn şi-a anunţat şi ea plecarea. Cea mai utilizată aplicaţie din cea mai mare piaţă pentru social media (1 mld. utilizatori în 2021) este WeChat (care a scăpat şi ea de interdicţie în SUA), folosită nu doar pentru comunicare, ci şi pentru plăţi, ştiri sau dating. China este extrem de interesată de controlarea informaţiilor care ajung la cetăţenii ei, iar modul cum a făcut să dispară în câteva ore orice referire la scandalul generat de acuzele de viol ale celebrei tenismene Peng Shuai, publicate pe Weibo, o platformă gen Twitter, e un bun exemplu al nivelului de control la care a ajuns. Comentariile pentru pagina sa au fost blocate, cei jumătate de milion de urmăritori ai ei n-au mai putut să converseze acolo, iar rezultatele căutărilor după numele său au fost restricţionate.
În Rusia, pe 1 februarie a intrat în vigoare o lege de autoreglementare a reţelelor sociale, pe care le defineşte ca platforme care au zilnic peste 500.000 de utilizatori, şi pe care le obligă să blocheze şi înlăture conţinutul pe care-l cataloghează ca interzis, printre care „apeluri către revolte, extremism, terorism şi participarea la adunări publice necoordonate”. Mai mult, proprietarii reţelelor sociale nu trebuie să permită divulgarea şi distribuirea de secrete de stat sau alte secrete protejate de lege, fapt ce dă naştere unor posibile abuzuri. Dacă nu, riscă amenzi enorme (o zecime din veniturile anuale). În martie, traficul Twitter a fost încetinit ca prime represalii, Rusia dorind ca toate aceste platforme să-şi deschidă filiale şi să depoziteze datele despre utilizatorii ruşi pe teritoriul său. Twitter, Facebook şi Whatsapp au fost şi amendate în august pe această temă.
Potrivit unui raport de transparenţă al Google, 60% din cererile de ştergere din Google Search şi YouTube provin din Rusia (123.000 cereri individuale de a înlătura 950.000 elemente de conţinut), iar Facebook şi Twitter au înregistrat date similare. În faţa unei asemenea avalanşe de cereri, tendinţa companiilor va fi de a ridica nivelul de autocenzură. Cu aceleaşi probleme se confruntă şi platforme precum TikTok sau Telegram.
În România nu există nicio interdicţie privind utilizarea reţelelor sociale. Facebook şi YouTube au peste 12 milioane de utilizatori fiecare, iar TikTok a depăşit Instagram încă din decembrie anul trecut, ambele având peste 5 milioane de utilizatori. Următoarele locuri sunt ocupate, în ordine, de LinkedIn (peste 3 mil.), Snapchat (peste 2 mil.), Pinterest (peste 1 mil.) şi Twitter.
George Pleşu este manager cultural, preşedintele Asociaţiei AltIaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |