Rețeta loviturilor ţigăneşti de milioane. Stăneștii aveau români naivi angajați cu ziua pe funcții de patroni
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Rețeta loviturilor ţigăneşti de milioane. Stăneștii aveau români naivi angajați cu ziua pe funcții de patroni

GALERIE
semnat
  • semnat
- +

Totul a început în anul 2006 cu o firmă „curată“. Stăneştii erau simpli angajaţi şi aveau administratori „de paie“. Marfa luată fără bani era vândută apoi mai ieftin pe bani cash. Anchetele şi procesele durează de mai bine de un deceniu. }n primă instanţă, capul reţelei, Mihai Nicuşor Stănescu, a încasat 15 ani de închisoare.

Un grup de evazionişti ţine în şah de zece ani justiţia ieşeană. Specializat în achiziţii de marfă cu cecuri fără acoperire, spălare de bani şi înşelăciune, grupul a reuşit să înşele în decurs de doi ani şi jumătate firme din judeţele Iaşi, Timiş, Braşov sau Prahova, cauzând prejudicii de peste un milion de lei. Pe scurt, „afacerea“ pare simplă: se cumpăra marfă de toate felurile, plătindu-se cu cecuri fără acoperire. Marfa era trecută apoi prin mai multe firme, pentru a i se pierde urma şi era revândută la preţuri mult sub cel al pieţei. Infractorii se alegeau cu banii, iar furnizorii cu paguba.

Iţele afacerilor derulate de infractori au fost însă atât de încurcate, încât procurorii au avut nevoie de 7 ani pentru a le pune în ordine într-un rechizitoriu. Au urmat trei ani de proces la Tribunal, urmaţi de atacarea sentinţei în faţa Curţii de Apel. S-a împlinit deja un an şi jumătate în care nu s-a putut ajunge la discutarea fondului dosarului. Cele aproape 20 de termene de judecată au constat în amânări succesive: ba nu au avut avocat, ba cel desemnat din oficiu nu s-a prezentat şi a trebuit înlocuit, ba s-au cerut noi expertize, ba s-a invocat vreo excepţie. Procesul nu dă semne să se apropie prea curând de final, iar maşinile, un hidrofor, aurul şi banii confiscaţi puşi sub sechestru în vederea acordării despăgubirilor aşteaptă în magazii.

Rechizitoriul întocmit de procurori îl consideră drept cap al reţelei pe Mihai Nicuşor Stănescu, ceilalţi 11 fiind fie rude ale acestuia, majoritatea din Hârlău, fie români cooptaţi pentru a da o notă de onorabilitate.

„Activitatea lucrativă“ a găştii a început în vara anului 2006, când grupul a cumpărat o firmă cu sediul în Bucium. Pentru oricine ar fi făcut verificări minime, totul era în regulă. Societatea nu era nouă, dimpotrivă. Fusese înfiinţată încă din 1994, nu avusese probleme legate de neplata furnizorilor, dar în 2005 acumulase datorii. Era practic o firmă obişnuită, ca majoritatea societăţilor mici şi mijlocii din Iaşi. Firma a fost cumpărată de grup special pentru a sluji ca vehicul infracţional, conform expresiei folosite de procurori. I s-a căutat un administrator, în persoana unui cunoscut al lui Mihai Stănescu. B.C. mai lucrase pentru acesta, primind la un moment dat 300 de lei pentru 10 zile de muncă. B.C. urma să devină administrator, iar Stănescu, simplu angajat al firmei.

„Ştii cum e bine, să-ţi găseşti un român, să treci firma pe el şi tu să fii angajat la firmă. Să te angajezi muncitor cu carte de muncă, delegat, contabil, ce vrei tu, o funcţie cât de cât. Şi poate să ţină el o mie de locuri, tu furi actele şi vii acasă. Şi el o să te pârască şi pe tine, obligatoriu. Şi el o să te pârască, şi tu spui: «da, domnule, am făcut, numai că eu nu am dat, nu am luat, el a făcut, el a dres, eu sunt un simplu angajat». Că dacă nu ai fi angajat, te bagă complice, înţelegi? Că ce ai fi căutat tu la firmă dacă nu ai nicio treabă cu firma! Înţelegi, aşa tu eşti angajat şi ai dreptul să afli tot ce se întâmplă în firmă. Ei, şi atunci nu o să aibă ce să-ţi facă! E foarte legal!“, îi explica ulterior Mihai Stănescu unui cunoscut.

Doar că B.C. a refuzat propunerea, ameninţând chiar că se va duce la poliţie. În această situaţie, a fost găsit un alt „administrator de paie“, Dan Gheorghiu, care a acceptat cooptarea în grup, contra unei sume modice de bani. Ulterior, în afacere au mai fost introduse şi alte societăţi, cu alţi administratori de paie, cum au fost Sergiu Marius Manolache şi Ciprian Tarcan. Fiecare membru al grupului în cadrul firmelor a primit atribuţii precise, titulaturile oficiale fiind însă adaptate în funcţie de necesităţi. Mihai Nicuşor Stănescu era, uneori, director general, alt Stănescu era merceolog delegat. Gheorghiu se prezenta ca administrator, contabil şef sau merceolog delegat. Mircea Stănescu era oficial doar şofer, dar în fapt coordona activitatea „din teren“. Doi membri ai găştii au avut ca atribuţii exclusive recrutarea şi instruirea „administratorilor“.

Operaţiunile standard se desfăşurau după un scenariu simplu. „Şoferul“ Stănescu îl ducea pe „delegatul“ Gheorghiu la un posibil furnizor. Deşi Gheorghiu era cel care negocia oficial cu furnizorii, o făcea sub coordonarea directă a „şoferului“. Marfa era plătită cu file cec, încărcată şi vândută ulterior în numerar, după ce fusese trecută fictiv şi prin alte societăţi.

350.000 de lei dintr-un foc

Grupul achiziţiona cu precădere materiale de construcţii, care se puteau revinde uşor. De exemplu, cu reprezentanţii unei firme din Timişoara, s-a discutat cumpărarea de ţevi şi elemente preizolate, polistiren expandat ignifugat şi panouri sandwich cu vată minerală. Până la urmă, s-au cumpărat doar panouri sandwich, „plătite“ cu două file cec în valoare de aproape 350.000 lei. Timişorenii au rămas cu impresia că au discutat o afacere serioasă cu un client care a cumpărat doar panouri sandwich, fiind nemulţumit de preţurile pentru alte produse.

De la o firmă din Oneşti, grupul a comandat uşi şi geamuri termopan şi elemente de decor pentru grădină din fibră de sticlă în valoare de 26.000 lei. Potenţialul furnizor a verificat firma Stăneştilor, a constatat că nu se află în incidenţă de plată, aşa că a acceptat filele cec.

Prin aceeaşi metodă, s-a cumpărat cherestea în valoare de 25.500 lei de la o firmă din Valea Lupului.

De la altă firmă, ieşeană, s-au cumpărat placaj, polistiren expandat şi 210 stâlpi electrici din beton, în valoare de peste 100.000 lei. Stâlpii au fost vânduţi cu preţuri mai mici cu 15-18% decât cel al pieţei. De la altă societate au cumpărat 4 motoscutere şi un ATV, deşi o astfel de achiziţie nu avea nicio legătură cu obiectul oficial de activitate.

Afacerea s-a derulat fără probleme până în februarie 2009, când au început să se adune reclamaţiile făcute de furnizorii care nu-şi putuseră încasa cecurile primite în schimbul mărfii. Procurorii au stabilit că activitatea infracţională a grupului a fost favorizată şi de atitudinea unor clienţi, care au acceptat să cumpere marfa revândută, fără a sesiza organele de anchetă, deşi condiţiile tranzacţiei erau suspecte.

„Placajul de fag a fost vândut cu: 1.800 lei fără TVA pe metru cub, în condiţiile în care preţul de achiziţie din facturi era net superior, aspect ce trebuia să ridice în mod obiectiv suspiciuni asupra provenienţei mărfurilor, interesul ridicat al inculpaţilor de a comercializa rapid placajul şi de a obţine preţul doar în numerar şi în cel mai scurt timp, opunându-se oricărei alte modalităţi de plată (…) denotă intenţia directă cu privire la realizarea transferului mărfurilor obţinute în mod fraudulos şi ascunderea adevăratei naturi a provenienţei lor“, au menţionat procurorii.

Sechestre pe monede de aur şi maşini de teren

După reţinerea principalilor suspecţi, din locuinţele acestora s-au ridicat toţi banii găsiţi şi toate obiectele de valoare ce puteau sluji la plata despăgubirilor către furnizorii păcăliţi. Valoarea acestora este însă departe de suma necesară prejudiciilor create. De la un suspect s-au confiscat 1.000 de lei şi 13,97 grame monezi de aur. De la altul, un Jeep şi 856,92 grame de aur. De la alţii, un hidrofor, un Peugeot 307, 257,71 grame de aur şi un Mitsubishi Pajero. De altfel, câteva termene ale procesului de la Tribunal au fost dedicate analizării legalităţii sechestrelor asiguratorii, inculpaţii încercând să demonstreze că bunurile respective aparţin altor persoane, neimplicate în activitatea infracţională. Ciorliţu Stănescu a reuşit astfel să obţină returnarea a 225,04 grame de aur.

Cea mai grea pedeapsă, de 15 ani şi 6 luni de închisoare, a fost primită de la magistraţii Tribunalului de către Mihai Nicuşor Stănescu. Ceilalţi au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 3 ani de închisoare cu suspendare şi 5 ani şi 6 luni de închisoare. În cazul „administratorilor“, Dan Gheorghiu a fost condamnat la 3 ani şi 3 luni de închisoare, iar Ciprian Tarcan, la 6 ani şi 2 luni de închisoare. Procesul penal împotriva lui Sergiu Marius Manolache a fost oprit, faptele lui prescriindu-se. Dosarul îşi urmează cursul la Curtea de Apel, următorul termen fiind stabilit pe 17 martie.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Zboară, Puiule, zboară! Şi cu ce ne ajută că a zburat?

Cosmin PAȘCA

Zboară, Puiule, zboară! Şi cu ce ne ajută că a zburat?

Într-o ţară în care trenurile care transportă butuci la export stârnesc mai multe lacrimi pe Facebook decât imaginile cu pacienţii de la terapie intensivă, un astfel de subiect ar fi trebuit să scandalizeze opinia publică şi să producă un cutremur în structurile de putere din Palatul Victoria şi „conacul” din Modrogan.

Filmuletul zilei

opinii

Canonizare

Codrin Liviu CUȚITARU

Canonizare

„Dispariţia mea fizică devenise o urgenţă istorică... Iată că pigmeii mă venerează în sfârşit! Îmi pun numele pe plăcuţe, îmi sculptează chipul, îmi ridică osanale. S-a făcut dreptate. Acesta a fost dintotdeauna raportul real dintre mine şi ei! Ei, muritorii prosternaţi în admiraţie pentru adevăratul maestru, eu, olimpianul - nu bietul Hermes, ci Zeus, cum ar trebui de fapt să mă cheme, dacă ai mei ar fi fost un pic mai inspiraţi!”

Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie* - Capcana Facebook

Bogdan ILIESCU

Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie* - Capcana Facebook

„Reality is merely an illusion, albeit a very persistent one./ Realitatea este doar o iluzie, deşi una foarte persistentă” - Albert Einstein

Mircea Eliade & Vasile Conta. Coda (I)

Florin CÎNTIC

Mircea Eliade & Vasile Conta. Coda (I)

Ultima decadă a lunii aprilie marchează pentru mine două comemorări speciale ale unor figuri intelectuale româneşti de care s-a întâmplat să mă ocup şi care s-au săvârşit din viaţă una după alta, chiar dacă la un secol distanţă: Vasile Conta (21 aprilie 1882) şi Mircea Eliade (22 aprilie 1986).

pulspulspuls

Iar dumnezăieşte Cîţu la adresa Iaşului. De data asta chiar are şi de ce

Iar dumnezăieşte Cîţu la adresa Iaşului. De data asta chiar are şi de ce

Filmuleţul cu ameninţarea auditului la adresa şefilor de la Romsilva din judeţe puşi de PSD ca să-şi dea demisia şi să lase locul celor de la PNL, difuzat alaltăieri de băieţii de la Recorder, cică a picat cum mai prost nu numai pentru Gelu Puiu, băiatul de mingi al lui Flutur bucovineanul încă de pe vremea când era şef de ocol la Cârlibaba, cel care dădea telefoanele, sau pentru Alexe de la Iaşi, şeful lui, ci mai ales cică pentru PNL şi Cîţu. 

Caricatura zilei

Urare

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.