Dr. Andreea Dana Moraru, medic oftal­molog, Clinica de Oftal­mologie, Spitalul de Neurochirurgie Iaşi: „În stadiile iniţiale ale retinopatiei diabetice, pacienţii sunt în general asimptomatici. Odată cu evoluţia bolii pot să apară o serie de simptome nespecifice care includ vedere înceţoşată, scăderea progresivă a acuităţii vizuale, vedere distorsionată sau un scotom (pata în câmpul vizual) central. Adesea aceste manifestări nu sunt sesizate de pacienţi sau nu sunt luate în seamă, ceea ce conduce la o prezentare tardivă la consultul oftalmologic, atunci când sunt deja instalate complicaţii ale bolii. Chiar în lipsa acestor simptome, boala poate fi prezentă şi poate fi detectată la un examen de rutină a segmentului posterior ocular, înainte de instalarea complicaţiilor.

Ce trebuie făcut când apar simptomele? 

În cazul apariţiei acestor simptome, pacientul trebuie să se prezinte imediat la un consult oftalmologic pentru a se stabili din timp diagnosticul şi necesitatea iniţierii terapiei. Un aspect foarte important al prevenţiei apariţiei şi progresiei retinopatiei diabetice îl reprezintă consultul oftalmologic periodic, la 3-4 luni. Acesta este necesar chiar dacă retinopatia nu s-a instalat şi de asemenea este necesar şi în urmărirea evoluţiei bolii, pentru a putea preveni apariţia unor complicaţii severe ce pot duce la pierderea vederii. Consultul oftalmologic trebuie corelat cu un control foarte bun al diabetului, respectiv al statusului glicemic, deoarece glicemia crescută este principalul factor de risc pentru progresia bolii oculare prin alterările pe care le produce la nivelul microvascularizatiei retiniene.

Mai poate fi stopată boala? 

Retinopatia diabetică poate rămâne staţionară, într-unul dintre primele stadii de boală, dacă este realizat un control corect al diabetului. În caz contrar evoluţia bolii poate fi foarte rapidă. De asemenea, este important ca pacientul să fie examinat periodic de către un specialist în afecţiuni vitreo-retiniene şi să se realizeze investigaţiile imagistice specifice (fotografii ale segmentului posterior al globului ocular, tomografia în coerenţă optică a maculei) care pot detecta alterări în structura retinei invizibile la examenul clinic. Chiar şi în cazul formelor mai avansate de boală există metode de tratament care pot opri sau încetini evoluţia, dar în aceste stadii nu întotdeauna se poate obţine şi o îmbunătăţire a vederii.

Care este tratamentul de efect: injecţiile sau operaţiile cu laser? 

Fiecare dintre aceste proceduri prezintă indicaţii specifice şi nu pot fi substituite unele cu altele, dar se pot completa reciproc. Injecţiile intravitreene conţinând corticosteroizi sau agenţi anti-VEGF sunt indicate în tratamentul edemului macular diabetic, obţinându-se rezultate foarte bune, atât în ceea ce priveşte acuitatea vizuală, cât şi în ameliorarea evoluţiei bolii atunci când afecţiunea este tratată într-un timp cât mai scurt de la declanşarea sa. De aceea, revin asupra importanţei majore a controlului oftalmologic periodic, deoarece medicul poate detecta semne clinice nesesizate de pacient, iar prezentarea în momentul declanşării simptomatologiei poate fi tardivă în ceea ce priveşte obţinerea unor rezultate funcţionale adecvate.

Terapia laser este indicată în tratamentul retinopatiei proliferative pentru a stopa dezvoltarea neovaselor şi pentru a preveni apariţia unor posibile complicaţii generate de acestea (hemoragie vitreană, dezlipire de retină, etc.). De asemenea, laserul poate fi utilizat şi în tratamentul edemului macular pentru a închide microcapilarele afectate de boala diabetică. Toate aceste proceduri se realizează de către medici oftalmologi specializaţi în tratamentul afecţiunilor vitreo-retiniene cu ajutorul unor aparate specifice.

Când se recomandă operaţia? 

Intervenţiile chirurgicale au un rol bine definit în tratarea stadiilor avansate ale retinopatiei diabetice şi a complicaţiilor determinate de aceasta. Chirurgical pot fi „reparate“ dezlipirile de retină, îndepărtate hemoragiile vitreene, membranele neovasculare ce invadează suprafaţa retinei, astfel încât pacientul să aibă şansa la o acuitate vizuală utilă. Sigur că este de preferat ca aceste complicaţii să fie prevenite prin supravegherea corectă a pacientului.

În România există încă multe cazuri de pacienţi diabetici care se prezintă la primul consult oftalmologic într-un stadiu foarte avansat al bolii, făcând că atât intervenţia chirurgicală cât şi recuperarea pacientului să fie foarte dificile.

Care ar fi cauzele pentru care un anumit tip de tratament (injecţii, operaţii) nu are efectul scontat? 

Aşa cum spuneam, diagnosticarea retinopatiei diabetice şi a edemului macular în primele stadii ale evoluţiei face posibilă obţinerea unui răspuns adecvat la tratament şi a unei îmbunătăţiri a funcţiei vizuale. În schimb, iniţierea terapiei în stadiul avansat al bolii, atunci când retina a fost sever afectată prin complicaţiile asociate reprezintă cauza cea mai frecvenţa de eşec al tratamentului. O altă cauză este reprezentată de lipsa de complianţă a pacientului, adică nerespectarea indicaţiilor de tratament prescrise de medic.

Pacienţii trebuie să înţeleagă necesitatea de reveni frecvent la control şi trebuie să respecte periodicitatea tratamentului intravitrean. Aceste injecţii se efectuează lunar, atât timp cât recomandă medicul curant. Supravegherea evoluţiei şi evaluarea eficienţei tratamentului se realizează efectuând investigaţiile imagistice conform recomandării medicului. Nu în ultimul rând, o cauză frecventă de eşec al terapiei oftalmologice este reprezentată de controlul inadecvat al diabetului. Menţinerea unui nivel crescut al glicemiei pentru perioade lungi de timp contribuie la avansarea bolii oculare în ciuda tuturor tratamentelor efectuate.

Ce se întâmplă după o operaţie laser pentru retinopatie diabetică? 

Tratamentul laser poate fi efectuat ca şi procedură ambulatorie sau ca şi etapă a intervenţiei chirurgicale, nereprezentând o operaţie în sine. Adesea este necesară efectuarea terapiei laser în mai multe etape, revenirea pacientului pentru completarea procedurii fiind esenţială pentru obţinerea unui rezultat adecvat. După laser, va fi necesar ca pacientul să urmeze o scurtă perioadă de tratament (1-2 săptămâni) cu medicamente topice (coliruri) antiinflamatoare şi hipotensoare şi să respecte perioadele de control indicate de medic. 

Dacă mă operez cu laser, e posibil să trebuiască să fac o a doua operaţie în viitor? 

Evoluţia bolii diabetice este adesea imprevizibilă, mai ales în condiţiile unui control inadecvat al glicemiei. Există posibilitatea ca neovasele să reapară sau edemul macular să redevină activ, chiar după câţiva ani de evoluţie staţionară. În aceste cazuri poate fi necesară completarea fotocoagulării laser a retinei sau chiar efectuarea unei intervenţii chirurgicale în funcţie de aspectul fundului de ochi“.