„Revizuiri, puneri în așteptare, renunțări”. Cum va fi 2025 pentru piața imobiliară? Fondatorul Conest Iași vede un an dificil pentru construcții

Printre principalele măsuri ale acestei „ordonanțe trenuleț” se numără creșteri de impozite și înghețarea pensiilor, dar și eliminarea unor facilități fiscale importante pentru mai multe sectoare economice, printre care și sectorul construcțiilor. De la începutul acestui an, chiar dacă salariul minim brut în construcții a rămas la 4.582 lei, angajații din acest domeniu, care beneficiau de scutirea de impozit pe venit și reducerea contribuției la asigurările sociale (CAS), au pierdut în 2025 facilitățile fiscale. De asemenea, angajații din construcții nu vor putea să aplice deducerea de 300 de lei pentru salariul minim.

Eliminarea acestor măsuri, aplicate anterior pentru a sprijini dezvoltarea sectorului, va avea un impact direct asupra salariilor nete ale lucrătorilor din domeniu.

Viorel Cozma, fondatorul Conest SA, unul dintre cei mai importanți jucători pe piața construcțiilor, avertizează că măsurile fiscale luate de guvern pentru reducerea deficitului bugetar vor duce la o încetinire a economiei în 2025, cu un impact semnificativ asupra sectorului construcțiilor. Scăderea cheltuielilor publice și eliminarea facilităților fiscale pentru angajați se vor răsfrânge asupra dezvoltărilor imobiliare, prin majorarea costurilor și diminuarea investițiilor, a declarat omul de afaceri pentru „Ziarul de Iași”.

„Antreprenorii își vor revizui planurile de investiții, le pun în așteptare sau chiar vor renunța la ele”

„Plecând de la creșterea semnificativă a deficitului bugetar aferent anului 2024 și analizând recomandările Comisiei Europene de aplicare a unui plan de măsuri fiscale care să conducă, în următorii 5 ani, la reducerea deficitului bugetar, consider că economia țării se va contracta. Aplicarea unor măsuri fiscale – creșteri de impozite, taxe, TVA, eliminarea unor facilități în anumite sectoare care au impact semnificativ în PIB -, care se pare că sunt necesare pentru creșterea veniturilor bugetului național, va conduce inevitabil la reducerea motoarelor economiei românești. Spun asta deoarece antreprenorii, în următorii 2-3 ani, într-o economie slăbită, instabilă și setată pe creșteri de taxe, își vor revizui valoric planurile de investiții, le pun în așteptare sau chiar vor renunța la ele. În sectorul construcțiilor, un sector important în care Conest activează și care în 2024 cred că va atinge aproape 10% din PIB, probabil vom resimți reducerea cheltuielilor cu investițiile publice din bugetul național, din cauza faptului că bugetul este contractat și nu poate susține toate investițiile în derulare și altele noi”, consideră  Viorel Cozma.

Continuarea investițiilor în infrastructură, o necesitate pentru susținerea economiei

Acesta spune că măcar investițiile în infrastructură, finanțate din fonduri europene, ar trebui continuate, deoarece susțin economia și aduc venituri la bugetul de stat. Viorel Cozma este de părere că statul, cel mai mare investitor în construcții, trebuie să aloce resursele în sectoare esențiale pentru dezvoltarea economiei.

„Sperăm ca măcar contractele de lucrări finanțate din fonduri europene să se deruleze în continuare, altele să fie licitate pentru execuție, deoarece nu trebuie să uităm că banii care intră în economia românească din fonduri europene sunt surse noi care aduc venituri la bugetul național. Totodată reamintesc că în situații de genul acesta, în care guvernul trebuie să strângă cureaua și să reducă cheltuielile bugetare, investițiile atât de necesare în autostrăzi, drumuri naționale, drumuri județene, spitale, școli, campusuri universitare, lucrări edilitare de alimentare cu apă și canalizare, rețele secundare de gaze naturale, trebuie să continue, susținând o parte din economie și aducând în viitor venituri la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, statul român, cel mai mare investitor din sectorul construcțiilor cu o pondere de circa 85%, trebuie să investească în sectoarele care susțin cu adevărat economia și să se uite atent la cheltuirea banului public în alte sectoare de activitate”, explică fondatorul Conest SA.

Citește și: Câţi muncitori străini lucrează în Iaşi şi de unde provin: nepalezi, congolezi, indieni, tunisieni, peruani, chinezi, iranieni, brazilieni tadjici, kârgâzi etc

Viorel Cozma anticipează o stagnare în dezvoltările imobiliare din cauza costurilor mai mari și a condițiilor economice dificile, ceea ce va duce la amânarea sau revizuirea proiectelor. „Trecând la zona dezvoltărilor imobiliare – investițiile private, cealaltă parte a sectorului construcțiilor în care activăm, estimez că trendul va fi unul de stagnare/reducere. Creșterile de taxe și impozite, păstrarea unor dobânzi ridicate la creditele bancare, atât pentru investitori, cât și pentru clienți persoane fizice sau juridice, prognozele descurajatoare de creștere a prețurilor la materiale de construcții, salarii, energie electrică, ne vor face să regândim startul proiectelor imobiliare viitoare”, a afirmat Cozma.

 Impactul „ordonanței trenuleț” asupra sectorului construcțiilor

Omul de afaceri a spus că eliminarea facilităților fiscale în sectorul construcțiilor va avea un impact imediat, inclusiv pierderea forței de muncă actuale. El subliniază că sectorul construcțiilor a fost declarat de importanță națională pentru perioada 2019-2028, iar scopul acestor facilități fiscale era să păstreze lucrătorii în țară. Eliminarea acestora contravine necesității de a susține investițiile publice majore care trebuie realizate în România în următorii ani.

„Punctual, impactul imediat este unul greu de suportat, având în vedere că ne putem pierde forța de muncă actuală prin eliminarea facilităților fiscale în sectorul construcțiilor. Consider că este o decizie în contradictoriu cu investițiile publice majore pe care România trebuie să le realizeze în următorii 5-10 ani! Reamintesc că OG 114/2019, având în vedere investițiile majore pe care statul trebuie să le deruleze în România, a declarat sectorul construcțiilor sector de strategic și de importanță națională pentru perioada 2019-2028. Scopul a fost să se acorde facilități fiscale muncitorilor din construcții, astfel încât aceștia să nu mai plece din țară și să fie motivați să lucreze în șantierele țării”, spune Cozma.

Este posibil să fie creșteri de prețuri în rândul constructorilor

Omul de afaceri afirmă că, într-un climat economic dificil, compania va fi nevoită să ajusteze prețurile și să reducă investițiile în angajați și echipamente. Deși nu dorește să vândă sau să construiască mai scump, efectul acestor măsuri va fi, inevitabil, costuri mai mari. Riscul de a deveni mai puțin competitivi ar putea duce la reducerea numărului de angajați, mai arată fondatorul Conest.

„Sper să nu fim nevoiți să luăm astfel de măsuri, dar dacă ne vom trezi în 2025 cu creșteri de taxe și impozite, aceste creșteri vor impacta investițiile curente în angajați, utilaje, echipamente și se vor regăsi în creșterea prețurilor pe care le vom oferta în licitațiile publice/pe care le vom încorpora în investițiile imobiliare. Nu cred că statul își dorește să construiască mai scump, nici noi nu ne dorim să vindem imobiliare mai scumpe, dar nu vom avea altă soluție. Un scenariu mai pesimist, chiar și cu creșterea prețurilor pe care le vom oferta, este posibil să nu mai fim competitivi, așa că vom fi nevoiți să ne redimensionăm numărul angajaților”, a adăugat Cozma.

Provocările legate de forța de muncă calificată în construcții

El spune că în ciuda eforturilor de a atrage și pregăti forță de muncă locală calificată, compania se confruntă cu o lipsă de muncitori români calificați, motiv pentru care a apelat la muncitori din străinătate. Deși există parteneriate cu instituții educaționale pentru a atrage tineri în domeniu, soluția de a importa forță de muncă străină nu este una sustenabilă pe termen lung, deoarece după ce aceștia se califică, mulți aleg să plece în alte țări pentru salarii mai mari.

La Conest lucrează peste 100 de angajați străini

„De mai bine de 6 ani am integrat în Conest, în rândul muncitorilor români, și muncitori din Vietnam, Nepal, Sri Lanka, în momentul de față având 165 de străini.
Am făcut asta deoarece forța de muncă locală nu mai este calificată și nu vin generații din urmă pe care să le calificăm cu adevărat în șantierele noastre. De mulți ani avem parteneriate cu Colegiul Tehnic de Construcții «Asachi» pentru practică în șantiere și învățământ dual și cu Facultatea de Construcții și Instalații Iași pentru a atrage și a ne pregăti viitorii ingineri, șefi de șantiere și manageri de proiecte. Este o muncă asiduă, continuă și doar așa putem resuscita interesul elevilor și studenților pentru meseria de constructor! Toate demersurile de mai sus vor continua mulți ani de acum încolo, fapt pentru care suntem nevoiți să importăm în continuare forță de muncă străină. Din păcate, nici aceasta nu este o soluție pe termen lung, deoarece după 2-3 ani de muncă în șantierele noastre, în care se califică cu adevărat, pleacă înapoi în Asia și apoi migrează în alte țări unde primesc salarii mai mari decât în România”, ne explică fondatorul Conest.

Citește și: Preconizezi să-și faci o casă? Iată câteva previziuni interesante privind piața construcțiilor de la un mare producător ieșean!

Principalele riscuri și oportunități pe care le anticipează Viorel Cozma în 2025

În opinia fondatorului Conest, principalele riscuri pentru acest an ar fi întârzierea investițiilor, blocaje în șantiere și amânarea licitațiilor publice. De asemenea, migrarea muncitorilor calificați și incertitudinea fluxurilor financiare sunt factori de risc, crede omul de afaceri ieșean. „Oportunități… ca în orice perioadă tumultuoasă/de criză, apar și oportunități. Le vom analiza la momentul respectiv și vom decide în consecință”, a afirmat Cozma.

Acesta mai spune că antreprenorii din România au învățat să facă față provocărilor economice din ultimele decenii și au continuat să își dezvolte afacerile.

„Noi, antreprenorii, cred că suntem căliți de ceea ce s-a întâmplat în economia românească în ultimii 34 de ani și am izbutit singuri să ne ducem afacerile mai departe.
Totuși, cred că statul ar trebui să înțeleagă obiectiv toate frământările noastre din atâția ani, perseverența de a continua zi de zi, curajul și tenacitatea cu care ne asumăm riscuri în fiecare an. Și să ne vadă ca niște parteneri care, prin munca noastră și a colegilor noștri, punem umărul la dezvoltarea comunităților locale și naționale. Consider că un dialog matur, cu provocări și soluții, ne poate mobiliza să privim cu încredere în continuare mediul de afaceri românesc. Încerc să închei într-un mod prudent, echilibrat și să fim optimiști că vom depăși cu bine următorii 2-3 ani tumultuoși”, ne-a spus Viorel Cozma.

Publicitate și alte recomandări video