Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Revoluția se mai amână (II)

Românii e deștepți

GALERIE
Radu Pavel Gheo
  • Radu Pavel Gheo
- +

Începusem să vorbesc săptămâna trecută despre proaspăta revoluție pe care părea s-o stârnească în Statele Unite cazul George Floyd. Rasă, clasă, anvergură socială, șanse și drepturi civile, toate par să fie reevaluate și reinterogate în acest proces – poate necesar, sigur exagerat și, pe de altă parte, poate întârziat. Ce va ieși de aici nu e foarte clar; aș zice însă că aceia care speră într-o revoluție veritabilă, ca și cei care se tem de ea, se înșală.

Ca fărâmă de argument, aminteam de compania HBO Max, care, cu o abilă conștiință civică, a validat rapid protestele antirasiste din America. Le-a validat fără a le susține și fără a le respinge (că deocamdată nu se știe cum o să se încheie toată povestea), retrăgând o vreme de la difuzare filmul Pe aripile vântului. Iar apoi, împachetat într-un discurs introductiv de­spre situația afroamericanilor din secolul al XIX-lea, despre sclavie și democrație, l-a relansat în rețea pe valul mediatic iscat deja în toată lumea. Mi s-a părut o miș­care inteligentă, din care toate părțile au avut de câștigat: și acti­viștii civici antirasism, și demo­crația egalitaristă, și compania HBO Max, care a avut cu siguranță parte de mulți spectatori noi și vechi, dornici să vadă sau revadă noul pachet Pe aripile vântului.

Cei de la HBO Max n-au fost singurii care au acționat astfel, rapid și eficient. Compania PepsiCo a anunțat că va renunța la numele de marcă Aunt Jemina, a cărui imagine reprezentativă era o femeie mai în vârstă și de culoare, pentru a nu perpetua un stereotip rasist, cel al negresei harnice și vesele din anii sclaviei. Interesant este că urmașii unor actrițe de culoare care la vremea lor au portretizat-o pe mătușa Jemina au protestat împotriva modificării brandului și logoului, susținând că nu e bine să renunțăm acum la tot și toate, fiindcă „bună sau rea, asta este istoria noastră“. Nu e un protest cu mari șanse de reușită, fiindcă atunci când o corporație ia o decizie de acest gen, nici istoria, nici traumele trecutului și nici măcar justiția socială nu intră cu adevărat în calcul.

Căci în ultimele luni a existat un val de rebranding și redefiniri ale unor mărci comerciale ce puteau părea asociate unor stereotipuri rasiste. Din fandacsie în ipohondrie, vorba lui Caragiale, dar cred că raționamentul corporatist a fost cu totul altul: ce se schimbă nu se fluieră. Așa că și compania Mars a decis să „dezvolte“ (cum sună discursul oficial) marca lor înregistrată Uncle Ben’s, a cărui imagine este (adică era) un afroamerican vârstnic, cu un papion la gât. Legenda promovată în trecut de companie nu avea nici o legătură cu sclavia – vorbea despre un cultivator de orez de culoare, faimos pentru calitatea orezului său –, dar, cum ziceam, celor responsabili de bunăstarea companiei li s-a părut riscant să asocieze produsul lor cu imaginea unui negru. Și bănuiesc că, încet-încet, astfel de stereotipuri rasiale o să dispară și pe toate ambalajele de produse o să vezi doar albi (caucazieni) – ceea ce, la rigoare, e tot o formă de rasism.

Valul de corectitudine corporatistă preventivă a ajuns repede și în Europa. Brandul Knorr, de­ținut de compania Unilever, a anunțat că își va redenumi „sosul țigănesc“ (Zigeunersauce), fiindcă denumirea lui etalează o atitudine discriminatorie față de romi. Prin urmare, fostul sos țigănesc a devenit de-acum înainte „sos paprika unguresc“. Consiliul German pentru Romi a salutat decizia și cred că și maghiarii s-au bucurat, fiind­că noul nume le promovează suplimentar imaginea – și nu-i pa­radoxal că același fapt e discriminatoriu și negativ pentru unii, însă pozitiv și benefic pentru alții?

E însă absolut normal. Până la revoluția globală, lumea e influențată de piața globală și de marii ei jucători, corporațiile mul­tinaționale. Dacă i se pare cui­va că ele sunt gata să se ralieze unor mișcări civice – mai mult, unei revoluții sociale de anvergură, care ar putea răsturna structuri, ierarhii, chiar și corporații, care ar putea bulversa și reorganiza pe alte baze întreaga societate –, se înșală amarnic.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri