NOU „Rezidențiat” pentru profesori? Cum va deveni licențierea didactică poarta de intrare în cariera la catedră? Opinii ale specialiștilor ieșeni în Educație

Ideea a fost inclusă în Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România, realizat sub coordonarea ministrului Daniel David.

Cum va funcționa licențierea didactică? Conform raportului publicat, noul model de licențiere va presupune:

• Etapa I: Ministerul Educației și Cercetării organizează anual un examen național de licențiere în învățământ. Cei care obțin minimum nota 7 devin licențiați și dobândesc dreptul de a ocupa un post pe durată nedeterminată, fără a mai repeta examenul.

• Licențiații pot participa ulterior, în orice moment al carierei, la concursurile pentru posturile disponibile, organizate de unitățile școlare.

• Toate posturile (pe durată determinată sau nedeterminată, cu normă întreagă sau redusă) vor fi anunțate public de către minister.
• Posturile pe perioadă determinată pot deveni nedeterminate, prin evaluări interne, în funcție de viabilitate și performanță.
• Titularii vor fi evaluați la fiecare 5 ani; un calificativ nesatisfăcător va atrage formare obligatorie gratuită și evaluare riguroasă.
• Etapa a II-a: Cei care au luat între 5 și 6,99 în ultimii 3 ani pot ocupa posturi rămase neacoperite în prima etapă, în regim de suplinire.

• Posturile rămase neacoperite și după etapa a II-a sunt oferite în regim de plata cu ora de fiecare unitate școlară, după o procedură ce va fi stabilită de minister.

Directorii ieșeni susțin reforma în angajarea profesorilor: „În fața elevilor trebuie să ajungă profesori pregătiți”

Directori ai școlilor ieșene, contactați de „Ziarul de Iași”, rezonează cu modificarea procedurii de angajare a personalului didactic, explicând că metodologia de mobilitate a personalului didactic trebuia oricum „regândită structural”, întrucât unele aspecte creau avantaje doar anumitor profesori.

Sabina Manea, directoarea Școlii Gimnaziale „Ion Simionescu” din Iași, susține că în fața elevilor trebuie să ajungă cadrele didactice care sunt cel mai bine pregătite, iar schimbările ce vor fi făcut în modalitatea de angajare a acestora ar trebui să aibă în vedere tocmai acest aspect.

„Înțeleg nevoia de schimbare impusă de diferite neajunsuri și cred că indiferent de forma de selecție și examinare aleasă trebuie să avem în vedere un singur aspect: în fața elevilor să ajungă cadrele didactice cele mai bine pregătite din punct de vedere științific, metodic și pedagogic. Cred că examenul național de licențiere didactică poate fi o formă optimă de selecție și totodată un examen care conferă titularului un statut profesional de care poate fi mândru, un statut incontestabil. Trebuie văzut ce înseamnă exact nota 7,00, la ce tip de subiecte ne raportăm, ținând cont că mulți dintre candidații care se înscriu anual la examenul de titularizare sunt absolvenți fără experiență de predare”, a precizat Sabina Manea.

Nevoia de selecție a profesorilor și schimbarea etapelor de mobilitate: „Tinerii valoroși ajung greu la catedrele din școlile bune”

O altă schimbare apreciată de directori este posibilitatea ca unitățile școlare să aibă un rol mai important în selecția personalului. Aceștia vorbesc și despre o modificare a etapelor de mobilitate, întrucât an de an absolvenții rămân fără locuri la catedre, fiindcă posturile titularizabile sunt ocupate în perioada de pretransfer.

„Ar trebui dată mai multă putere de decizie școlilor, obligatoriu schimbată ordinea etapelor de mobilitate. Nu este acceptabil să se ocupe aproape toate posturile titularizabile la pretransfer, iar absolvenții să rămână cu puține opțiuni. O evaluare periodică a personalului didactic, care să includă feedback și sprijin ar fi binevenită. Desigur trebuie început cu statutul cadrelor didactice, prețuirea lor de către comunitate. Profesorii au nevoie de valorizare, validare și sprijin”, a declarat și Adina Romanescu, directoarea Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”, pentru „Ziarul de Iași”.

Faptul că tinerii ajung greu la „școlile bune”, după metodologia din prezent, din cauza transferului cadrelor didactice cu vechime, este cunoscut de directorii ieșeni. Camelia Gavrilă, directoarea Colegiului Național „Costache Negruzzi” și fost inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Iași, a explicat problema accesului profesorilor debutanți la școlile de top.

„E o problemă, într-adevăr, cu titularizarea și trebuie văzut cum ar putea fi echitabil. Până ajung locurile de la școli bune la tineri durează foarte mult, întrucât există o altă etapă înainte, cea a transferului. La transfer «se mișcă» profesorii cu o anumită vechime, care vin din zona rurală sau chiar din orașul respectiv, de la o școală la alta, pe baza unor dosare, a unor rezultate. Mai avem șansa cei care punem condiții speciale să introducem ca probă lecția la clasă și interviul, prin care poți să evaluezi calitățile didactice, științifice. Ideal este, totuși, să ajungă locuri bune și la profesorii tineri valoroși”, a declarat Camelia Gavrilă.

Nevoia unui portofoliu profesional și a unor criterii clare

Sabina Manea susține necesitatea creării unui portofoliu profesional individual, digital, pentru cadre didactice, care să centralizeze toate calificativele, rezultatele inspecțiilor și activitățile de formare continuă. Potrivit acesteia, în prezent, aceste informații nu sunt colectate sau disponibile într-un sistem unitar, ceea ce face ca evaluările din sistemul educațional să fie incomplete și posibil viciate. Un astfel de portofoliu ar putea elimina necesitatea reevaluărilor periodice și ar asigura transparență și claritate în procesul de evaluare. Deși în prezent există unele criterii de evaluare, aceasta spune că nu sunt verificate sistematic, iar istoricul profesional nu este accesibil.

„Dacă ar exista un portofoliu profesional individual, în format electronic, nu ar mai fi nevoie de reevaluări periodice. Calificativele pe care un cadru didactic le primește de-a lungul carierei la inspecțiile de orice tip nu sunt centralizate sub nicio formă și nu reprezintă un criteriu de evaluare în niciun context, deși sunt acordate de inspectori școlari sau profesori metodiști, de cele mai multe ori în urma inspecțiilor la clasă – fie că este vorba despre inspecțiile pentru obținerea gradelor didactice sau despre inspecții tematice inițiate periodic de inspectoratele școlare”, a explicat aceasta.

Directoarea Școlii Gimnaziale „Ion Simionescu” a oferit și un exemplu în acest sens. Dacă un cadru didactic cu o experiență de 15 ani se transferă într-o unitate de învățământ, conducerea școlii nu are nicio informație despre parcursul profesional, despre calificativele obținute, despre formarea continuă la care a avut acces.

„Nu poți ști care au fost calificativele anuale sau notele obținute la examene de titularizare. Așadar, în contextul actual, evaluarea la nivel de unitate de învățământ se bazează pe elemente insuficiente și poate fi viciată. Dacă sistemul electronic folosit în prezent în județul Iași pentru înscrierea la examenul de titularizare își va fi dovedit eficiența, nu văd de ce nu am extinde sau crea o altă platformă pentru portofoliile profesionale individuale”, a completat Sabina Manea.

Mihaela Popa: „Sistemul e în avarie”

Mihaela Popa, fost profesor de Matematică la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Iași și fost secretar de stat în Ministerul Educației, susține că actuala Lege a Educației nu a adus reforme reale și că sistemul educațional din România este în criză, cu probleme grave precum analfabetismul funcțional și abandonul școlar.

„Licențierea în învățământ ar fi ca un fel de definitivat. E exact ca la magistrați și medici, intri în sistem. Înainte, noi îi spuneam definitivat, adică de la acel moment ești definitiv în învățământ pe termen nedeterminat și îți cauți loc unde simți, poți, ai resursele necesare ca să poți să funcționezi, nu să te repartize. Am văzut că a propus și o evaluare. Trebuie să ne gândim foarte bine când evaluăm, ce evaluăm. Eu rezonez cu propunerea, dar îmi confirmă faptul că nu s-a făcut nicio reformă până acum. Atât timp cât un ministru venit de câteva luni propune o reformă, după ce 10 ani de zile am vorbit că facem reformă, înseamnă că strigătul meu de 10 ani că nu s-a schimbat nimic a fost real. Eram omul de la catedră și vedeam că nimic nu se schimbă”, a menționat Mihaela Popa.

Ce va fi diferit în cazul angajării personalului didactic? Potrivit fostului secretar de stat în Ministerul Educației, „va fi o întrecere între comunități pentru a-și atrage oameni buni încă din timpul facultății, așa cum se întâmplă peste tot în lume”.

„Ce concursuri facem noi acum? Concursuri la care în septembrie descoperim că nu mai există deloc profesori de chimie, fizică și matematică. Și atunci ce facem? Fără să ne uităm doar spre școlile din centru care sunt pline de pensionari în prelungire. Soluția doamnei Deca a fost să prelungească până la 70 de ani. Soluția domnului ministru David este revoluționară, ceea ce și eu consider că trebuie să se întâmple”, a declarat Mihaela Popa.

Și Adina Romanescu, directoarea Liceului de Informatică, crede că intenția este una bună:

„Mă bucură mult intenția domnului ministru al Educației, prof. univ. dr. Daniel David, de a modifica modalitatea de ocupare a posturilor didactice. Sunt foarte multe mențiuni în metodologie incluse pentru a răspunde unor situații speciale care au ajuns să creeze avantaje pentru anumiți profesori”, spune și Adina Romanescu, directoarea Liceului de Informatică.

Liderul USLIP: „Noi vrem să existe ca până acum un concurs național, nu un concurs pe școli”

Laviniu Lăcustă, președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar (USLIP) Iași, consideră că propunerea examenului de „licențiere didactică” nu aduce schimbări reale față de actualul examen de definitivat. În opinia sa, redenumirea este pur formală și nu are impact semnificativ.

„Din punctul meu de vedere, examenul de licențiere didactică nu schimbă cu nimic ceea ce avem în prezent, pentru că noi avem acum definitivatul. Fără definitivat nu poți să devii titular în sistem și nu poți să predai mai mult de cinci ani. Schimbăm și nu îi mai spunem definitivat, vrem să îi spunem licențiere didactică. Nu văd un sens semantic schimbat aici, există doar o schimbare a formei cuvântului”, a explicat liderul USLIP Iași.

Totodată, acesta critică ideea unui concurs de titularizare organizat pe școli, considerând că un concurs național este mai obiectiv și echitabil.

„Înțelegem practic de aici că ei vor să facă un concurs de titularizare pe școli. Nu îmi este clar, așteptăm niște nuanțe. Adică concursul de titularizare pe care îl propune Ministerul prin această «reformă» transmisă de către domnul David va însemna un concurs pe școli? Este o întrebare la care așteptăm răspunsuri, pentru că noi considerăm inadecvat și nepotrivit să existe un concurs pe școli. Noi vrem să existe ca până acum un concurs național. Acesta asigură obiectivitatea unor ierarhii pe niște subiecte unice la nivel național”, a precizat Laviniu Lăcustă.

De asemenea, atrage atenția asupra unei posibile scăderi a exigenței dacă nota minimă pentru licențiere scade de la 8 (în prezent la definitivat) la 7. Laviniu Lăcustă este de acord cu extinderea valabilității notei de la titularizare de la 3 la 5 ani și cu posibilitatea transformării posturilor în unele pe durată nedeterminată, dar subliniază că multe dintre aceste prevederi există deja în legislația actuală.

Sabina Manea: „Licențierea didactică și definitivatul sunt examene diferite – detaliile vor face diferența”

Totuși, Sabina Manea subliniază că, deși examenul de licențiere didactică propus ar putea semăna ca scop cu examenul de definitivat, cele două sunt, în realitate, modalități diferite de evaluare. Aceasta susține că dacă licențierea va fi un filtru exigent care să împiedice intrarea în sistem a profesorilor nepregătiți, atunci este o măsură benefică.

„Nu văd o similitudine între cele două examene și nu cred că se dorește să rămânem ancorați în aceleași repere. Scopurile celor două examene sunt similare, dar din informațiile pe care le avem acum se poate afirma că sunt două modalități diferite de examinare. Cred că detaliile sunt cele ce vor face diferența, odată ce vom avea metodologii și proceduri clare. Oricare ar fi scopul – căci avem nevoie de clarificări pe marginea acestei propuneri – este esențial să se evite situațiile de criză, care ar permite ca posturile să rămână neocupate”, a declarat directoarea Școlii Gimnaziale „Ion Simionescu” din Iași.

Camelia Gavrilă: „Raportul de diagnostic este o analiză riguroasă și obiectivă”

Despre Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România, Camelia Gavrilă spune că „este o analiză complexă, riguroasă, la care se vede că au fost implicați specialiști în domeniul educației, cu reale competențe pedagogice și de elaborare de strategii educaționale”.

„E o analiză de sistem complexă, riguroasă, iar propunerile sunt deocamdată la nivel teoretic, sunt niște strategii. Are obiectivitate, luciditate, sunt constatate anumite lucruri și sunt deschise niște linii de viitor, niște proiecții. Aceste soluții posibile presupun, în primul rând, abordare sistemică. Nu pot fi rupte dintr-un context mai larg. Chiar dacă termenul «reformă» este destul de uzitat și puțin demonetizat prin folosire constantă, aceste schimbări pe care le vizează ministrul de față sunt ample, profunde. Unele dintre ele încearcă să completeze plecând de la legislația existentă sau de la cutume, ordine, metodologii, încercând să o facă mai flexibilă sau mai echitabilă, dar altele presupun schimbări majore”, a transmis Camelia Gavrilă.

Publicitate și alte recomandări video