Maternitatea „Cuza Vodă” din Iaşi este pe primul loc din ţară într-un clasament realizat în funcţie de satisfacţia pacienţilor faţă de serviciile medicale de care au beneficiat în timpul internării, alături de alte două spitale ieşene care se află în acest top. Observatorul Român de Sănătate a analizat 224.480 de chestionare de satisfacţie care au fost completate electronic de pacienţi în 2019 şi apoi le-au comparat cu cele din anii precedenţi. Spitalele din Iaşi care mai figurează în acest clasament referitor la calitatea serviciilor medicale oferite sunt Spitalul Clinic Căi Ferate, cu un procent de 86,86%, aflat pe locul 4, dar şi Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. George I.M. Georgescu” (IBCV), pe locul 5, cu 86,64%.

Topul a fost realizat în funcţie de procentul de pacienţi mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de serviciile medicale oferite de spitale, aceasta fiind prima întrebare din chestionarul de satisfacţie. „Acest rezultat confirmă efortul susţinut al întregii echipe de a asigura servicii de calitate, de a pune nevoile pacientului pe primul loc. Este al doilea an consecutiv în care am primit acest titlu, este un rezultat care ne onorează şi ne obligă să menţinem acelaşi nivel ridicat. Mulţumesc întregului colectiv, atât echipei manageriale, cât şi celorlalţi colegi”, a declarat ec. Robert Dâncă, managerul Maternităţii „Cuza Vodă”. De asemenea, IBCV Iaşi se mai află şi pe locul 7 la categoria „transparenţă”, iar Institutul Regional de Oncologie (IRO) Iaşi se află pe locul 6 la aceeaşi categorie. În analiză au fost incluse 338 de spitale publice pentru care au existat date referitoare la satisfacţia pacientului, cum ar fi spitale judeţene, municipale, institute naţionale şi spitale de specialitate, instituţiile cu specific balnear şi de recuperare nefiid incluse.

Reprezentanţii Observatorului Român de Sănătate susţin că, în momentul actual, mecanismul de feedback de la externare nu este promovat în spitale şi la nivel naţional, fiind necesară o campanie de conştientizare organizată de Ministerul Sănătăţii şi unităţile sanitare. „Pentru ca mecanismul să ofere o imagine de ansamblu cu privire la sistemul medical şi la fiecare spital, este nevoie ca managerii unităţilor sanitare să se asigure că datele de contact ale pacienţilor sunt introduse în platforma CNAS”, se precizează în analiză. La nivel naţional, unul din cinci pacienţi a raportat că a fost nevoit să îşi cumpere materiale sau medicamente din propriul buzunar pe durata internării.