Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Rezultatele extraordinare ale unui tratament împotriva cancerului. Boala a dispărut la toți pacienții din studiu

GALERIE
studiu, cancer rectal
  • studiu, cancer rectal
- +

A fost un studiu mic, doar 18 pacienți cu cancer rectal, fiecare dintre ei luând același medicament. Dar rezultatele au fost uluitoare. Cancerul a dispărut la fiecare pacient, fiind nedetectabil prin examen fizic, endoscopie, scanări PET sau scanări RMN.

Dr. Luis A. Diaz Jr. de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center, un autor al unei lucrări publicate duminică, 5 iunie, în New England Journal of Medicine, care descrie rezultatele, sponsorizate inclusiv de compania de medicamente GlaxoSmithKline, a declarat că nu știe despre niciun alt studiu în care un tratament să fi eliminat complet cancerul la fiecare dintre pacienți.

„Cred că aceasta este prima dată când se întâmplă acest lucru în istoria cancerului”, a spus dr. Diaz.

Dr. Alan P. Venook, specialist în cancer colorectal la Universitatea din California, San Francisco, care nu a fost implicat în studiu, a spus că, de asemenea, crede că aceasta este o premieră. O remisiune completă la fiecare pacient este „nemaiauzită”, a spus el.

Acești pacienți cu cancer rectal s-au confruntat cu tratamente epuizante - chimioterapie, radiații și, cel mai probabil, intervenții chirurgicale care le-au schimbat viața, care pot duce la disfuncții intestinale, urinare și sexuale. Unii aveau nevoie de pungi de colostomie.

Ei au intrat în studiu gândindu-se că, atunci când se va termina, vor trebui să se supună acelorași proceduri pentru că nimeni nu se aștepta cu adevărat să le dispară tumorile.


Dar au avut parte de o surpriză de proporții: nu a mai fost necesar niciun tratament.

„Au fost o mulțime de lacrimi de fericire”, a spus dr. Andrea Cercek, medic oncolog la Memorial Sloan Kettering Cancer Center și co-autor al lucrării, care a fost prezentată duminică la reuniunea anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică.

O altă surpriză, a adăugat dr. Venook, a fost că niciunul dintre pacienți nu a avut complicații semnificative clinic.

În medie, unul din cinci pacienți are un fel de reacție adversă la medicamente precum cel pe care l-au luat pacienții, dostarlimab. Medicamentul a fost administrat la fiecare trei săptămâni timp de șase luni și a costat aproximativ 11.000 de dolari doza. Demaschează celulele canceroase, permițând sistemului imunitar să le identifice și să le distrugă.

În timp ce majoritatea reacțiilor adverse sunt ușor de gestionat, 3% până la 5% dintre pacienții care iau astfel de medicamente numite inhibitori ai punctelor de control au complicații mai severe care, în unele cazuri, duc la slăbiciune musculară și dificultăți la înghițire și la mestecat.


Absența efectelor secundare semnificative, a spus dr. Venook, înseamnă că „fie nu au tratat destui pacienți, fie, cumva, aceste tipuri de cancer sunt pur și simplu diferite”.

Într-un editorial care însoțește lucrarea, dr. Hanna K. Sanoff de la Universitatea din Carolina de Nord Lineberger Comprehensive Cancer Center, care nu a fost implicată în studiu, l-a numit „mic, dar convingător”. Ea a adăugat, totuși, că nu este clar dacă pacienții sunt vindecați.

„Se știe foarte puțin despre durata de timp necesară pentru a afla dacă un răspuns clinic complet la dostarlimab echivalează cu vindecarea”, a spus dr. Sanoff în editorial, potrivit New York Times.

Dr. Kimmie Ng, expert în cancer colorectal la Harvard Medical School, a spus că, deși rezultatele au fost „remarcabile” și „fără precedent”, ele ar trebui să fie replicate.


Inspirația pentru studiul cancerului rectal a venit dintr-un alt studiu clinic condus de Dr. Diaz în 2017, pe care Merck, producătorul de medicamente, l-a finanțat. Acesta a implicat 86 de persoane cu cancer metastatic care a avut originea în diferite părți ale corpului. Dar toate tipurile de cancer au împărtășit o mutație genetică care a împiedicat celulele să repare deteriorarea ADN-ului. Aceste mutații apar la 4% dintre pacienții cu cancer.

Pacienții din acel studiu au luat un inhibitor al punctului de control Merck, pembrolizumab, timp de până la doi ani. Tumorile s-au micșorat sau s-au stabilizat la aproximativ o treime până la jumătate dintre pacienți și aceștia au trăit mai mult. Tumorile au dispărut la 10% dintre participanții la studiu.

Acest lucru i-a determinat pe Dr. Cercek și Dr. Diaz să se întrebe: Ce s-ar întâmpla dacă medicamentul ar fi utilizat mult mai devreme în cursul bolii, înainte să aibă șansa de a se răspândi?

Medicii s-au hotărât să facă un studiu asupra pacienților cu cancer rectal local avansat - tumori care s-au răspândit în rect și, uneori, la ganglionii limfatici, dar nu și la alte organe. Dr. Cercek observase că chimioterapia nu a ajutat o parte dintre pacienții care aveau aceleași mutații care i-au afectat pe pacienții din studiul din 2017. În loc să se micșoreze în timpul tratamentului, tumorile lor rectale au crescut.


Poate, au motivat dr. Cercek și dr. Diaz, imunoterapia cu un inhibitor al punctului de control ar permite acestor pacienți să evite chimioterapia, radiațiile și intervențiile chirurgicale.

Dr. Diaz a început să întrebe companiile care fabricau inhibitori ai punctelor de control dacă vor sponsoriza un mic studiu. Acestea l-au refuzat, spunând că procesul era prea riscant. El și Dr. Cercek au vrut să dea medicamentul pacienților care puteau fi vindecați cu tratamente standard.

În cele din urmă, o mică firmă de biotehnologie, Tesaro, a fost de acord să sponsorizeze studiul. Tesaro a fost cumpărat de GlaxoSmithKline, iar dr. Diaz a spus că a trebuit să reamintească companiei mai mari că ei făceau studiul - directorii companiei au uitat aproape de micul studiu.

Primul lor pacient a fost Sascha Roth, de 38 de ani. Ea a observat pentru prima dată o sângerare rectală în 2019, dar s-a simțit bine – este alergătoare și ajută la administrarea unui magazin de mobilă de familie din Bethesda, Maryland.


În timpul unei sigmoidoscopii, gastroenterologul ei a spus: „Oh, nu. Nu mă așteptam la asta!” A doua zi, doctorul a sunat-o pe doamna Roth. Îi făcuse biopsie tumorii. „Cu siguranță este cancer”, i-a spus medicul.

„Am simțit că mă scurg complet”, a spus ea.

În curând, a fost programată să înceapă chimioterapie la Universitatea Georgetown, dar o prietenă a insistat să-l vadă mai întâi pe Dr. Philip Paty la Memorial Sloan Kettering. Dr. Paty i-a spus că este aproape sigur că cancerul ei include mutația care făcea puțin probabil să răspundă bine la chimioterapie. S-a dovedit, totuși, că doamna Roth era eligibilă pentru a intra în studiul clinic. Dacă ar fi început chimioterapia, nu ar fi fost.

Neașteptând un răspuns complet la dostarlimab, doamna Roth plănuise să se mute la New York pentru radiații, chimioterapie și, eventual, intervenții chirurgicale după terminarea studiului. Pentru a-și păstra fertilitatea după tratamentul cu radiații așteptat, i s-au îndepărtat ovarele și au fost relocalizate sub coaste. După proces, dr. Cercek i-a dat vestea.

„Ne-am uitat la scanările tale”, a spus ea. „Nu există absolut niciun cancer”. Ea nu a avut nevoie de niciun tratament suplimentar.

„I-am spus familiei mele”, a spus doamna Roth. „Nu m-au crezut.” Dar doi ani mai târziu, femeia încă nu are nici măcar o urmă de cancer.

Sursa: ziare.com

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri