anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

duminica, 05.07.2020

LABORATORUL DE ANALIZE

Rezultatele: o grilă de interpretare

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

În lipsa posibilităţii de a comenta cifrele scrutinului, voi încerca să explic felul în care pot fi interpretate rezultatele.

Acest text, încheiat în după-amiaza zilei de duminică, va ajunge în atenţia cititorilor Ziarului de Iaşidupă apariţia unor rezultate parţiale cu caracter neoficial, comunicate de partide. Cel mai probabil, centralizările echipelor de campanie vor oferi deja indicii clare despre opţiunile electoratului, iar mulţi români vor fi deja preocupaţi de scenariile pentru turul secund. Aşadar, în lipsa posibilităţii de a comenta cifrele scrutinului, voi încerca să explic felul în care pot fi interpretate rezultatele. Nu e vorba, aici, de mari pretenţii analitice şi nici de vreo ispită a prognozei.

Prezenţa la vot este întotdeauna un indicator important. Datele finale în această privinţă ne vor arăta ce zone geografice s-au mobilizat ceva mai mult (respectiv, ceva mai puţin) prin comparaţie cu precedentele consultări naţionale. Exit-poll-urile ne vor furniza informaţii – e drept, orientative – despre mobilizarea categoriilor de gen şi vârstă sau a celor definite pe criterii de ocupaţie şi educaţie. Nu se poate şti dacă aceste tendinţe se vor repeta în turul secund, dar ele vor oferi primilor doi clasaţi indicii utile pentru continuarea campaniei.

Pornind de la premisa că sondajele de opinie efectuate până acum sunt corect realizate şi prezentate onest, ar trebui să avem parte de un tur secund între Victor Ponta şi Klaus Iohannis. Aşadar, diferenţa dintre ei este esenţială, deşi nu ne poate spune tot. Cred că un avantaj de 4-8 procente pentru d-l Ponta ar face ca peste două săptămâni competiţia să fie foarte strânsă. Dacă diferenţa va fi mai mare de opt procente, actualul premier va fi greu de ajuns. Dacă va fi mai mică de patru, sarcina premierului va fi deosebit de grea.

Merită să fie analizate eventualele distribuţii surprinzătoare ale preferinţelor, în special prin comparaţie cu singura consultare organizată în epoca post-USL: europarlamentarele din primăvară. Judeţele şi localităţile unde s-au înregistrat cele mai mari variaţii merită analizate atent, pentru că ele pot ilustra tendinţe ce ar rămâne, altfel, greu de definit. Desigur, prezenţa la urne şi implicarea liderilor locali este cu totul alta acum, însă nu există alt reper de comparaţie mai potrivit decât scrutinul pentru Parlamentul European. Tot în acest context, ar putea fi cercetate efectele relative ale migraţiei politice din această toamnă: se reflectă ea într-un scor mai bun pentru candidatul PSD, în zonele respective?

Negocierile politice între candidaţii rămaşi şi cei ieşiţi din cursă reprezintă o caracteristică a sistemului cu două tururi, însă aritmetica nu este întotdeauna o călăuză bună. Nici procentele, nici voturile nu se adună prea uşor. Cred că vom asista, în ipoteza unui tur secund între Victor Ponta şi Klaus Iohannis, la o situaţie în care alegătorii celorlalţi candidaţi vor face ceea ce cred ei de cuviinţă, fără a ţine cont de recomandări. Aceasta nu înseamnă că protagoniştii turului secund vor fi scutiţi de presiunea de a negocia, iar cel de-al doilea clasat o va simţi mai intens decât învingătorul primului tur. Dar, nefiind vorba de alegeri care să aibă un efect direct asupra majorităţii guvernamentale, această presiune nu ar trebui să fie covârşitoare.

Fără îndoială că, în România contemporană, orice rezultat trebuie trecut prin filtrul calităţii procesului electoral – în primul rând, al corectitudinii organizării alegerilor. Prin comparaţie cu alte momente de acest gen, se pare că scrutinul de duminică a marcat un pas înainte şi unul înapoi (cel puţin până la ora încheierii acestui text). Nu s-au semnalat acuzaţii grave de fraudă sau intimidare, dar modul în care este organizată consultarea în străinătate – din cauza numărului insuficient de secţii de votare – aruncă o umbră serioasă asupra scrutinului. Totuşi, e de aşteptat ca scorurile pe care ni le va oferi Biroul Electoral Central să nu fie contestate. Deficienţele de organizare şi efectele lor politice ne reamintesc, însă, că ne aflăm într-o democraţie problematică.

Mai ales dacă rezultatele de astăzi se vor plasa în zona de echilibru definită anterior (patru-opt procente diferenţă), ar fi de aşteptat ca dubiile şi controversele din primul tur să stimuleze participarea, peste două săptămâni. Unii alegători – dezamăgiţi de eliminarea favoritului lor – ar putea să rămână acasă, dar n-ar fi exclus ca în locul lor să vină alţii. O rată înaltă de participare ar fi un balon de oxigen nu atât pentru un candidat sau altul, cât pentru democraţia românească.

 
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”
 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

Nicolae GRECU

Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

Fotbalul nu trebuie să mai suporte umilinţa vasalităţii faţă de vremelnici politruci pe post de suzerani.

Filmuletul zilei

opinii

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

Eugen MUNTEANU

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

Sunt evenimente sau întâmplări în viaţa fiecăruia dintre noi care ni se imprimă definitiv în memorie datorită semnificaţiei speciale pe care le‑o acordăm. Un asemenea eveniment este, în opinia autorului, cel evocat în rândurile următoare.

Silueta oraşului

arh. Ionel OANCEA

Silueta oraşului

Prima poveste a oraşului, scrisă în secolele XII-X înainte de Hristos, este despre ideea turnului până la cer construit pentru faimă. 

Teologie cu linguriţa (IV)

pr. Constantin STURZU

Teologie cu linguriţa (IV)

Statul are datoria de a veghea la sănătatea cetăţenilor, dar şi de a respecta legi precum cea care vorbeşte despre un "mod autonom" în care se organizează cultele. Nici o reglementare a autorităţilor nu poate aduce atingere unor adevăruri de credinţă, decât dacă se încalcă această "autonomie". Ideea că interesul public poate justifica intervenţia statutului în chestiuni de ordin religios nu este nouă. 

pulspulspuls

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

Caricatura zilei

Munca în vremea pandemiei

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.