anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Ridendo

GALERIE
Stelian Dumistracel
  • Stelian Dumistracel
- +

Fiind între sărbători, apelăm la un dicton din secolul al XVII-lea, formulat în latină, ce susţinea că (şi) râzând pot fi înfrânate obiceiurile proaste. Sperăm că şi cele lingvistice. Aşadar, fără ambiţii didactice imediate, ne-am propus excerptări dintr-un adevărat bestiar al greşelilor de limbă strecurate în vorbirea, mai pretenţioasă, mai aiurea, din ultima perioadă. Cine ştie, poate capra vecinului este un teren de observaţie mai folositor în ceea priveşte autoevaluarea de profil.

* Franţuzismele. Dacă o proprietară de cramă, ce-şi laudă produsele, insistă asupra calităţilor unui vin rezultat dintr-un „asamblaj între o fetească şi un muscat” (Realtv, 24.12), trebuie, probabil, să-i dăm dreptate (noi auzisem doar de cupaj, pe când oenologii francezi deosebesc între assemblage şi coupage). Dar partenerul său de emisiune, unul cu cărnurile (declarat „cioban” şi care-şi păstra, decorativ, căciuloiul pe cap), de-a dreptul franţuzit, era supărat că „românii nu mai ştiu să mănânce vizavi de ceafă” (cea de porc, bineînţeles), după cum nu mai ştiu măsura nici „vizavi de fum” (dacă e vorba de afumături). Însă febra transmisiilor, mai ales când sunt lansate reporteriţe foarte tinere, pare să le zăpăcească acestora vocabularul; una dintre ele ne-a transmis că nu vor primi pensii speciale „cei condamnaţi pentru fapte de corupţie exercitate în cursul mandatului de senator sau deputat” (Realtv, 24.12).

* Pe-aproape. Pentru un oficial de la Gorj, există „gimnastica anaerobă” (/dcnews.ro/), iar pe burtiera de la o ştire despre oarece infracţiuni (Romtv, 30.11) am putut citi că era vorba despre delictul de „climă organizată”. Mă rog, o fi fost la mijloc viteza subtitrării, dar ce să zici de o dieteticiană, care, după ce ne recomanda să ne alimentăm raţional („ne trebuie şi proteine şi lipide şi glucide!”), sublinia faptul că, oricum, după ora 18, trebuie „să mănânci ceva fugar” (Tvr 2, 23.12).

* Populare. Când nu eşti sigur, încerci să-ţi explici lucrurile pe cont propriu. Îmi amintesc intervenţia unei corectoare de prin anii ’70, care, în prima „perie” a unor evocări de călătorie ale prof. I. Sârcu, de la „Cuza” (l-am avut profesor la Şendriceni), a îndreptat, de câte ori apăruse în text, forma de plural (articulat) băştinaşii în ceva mai pe înţeles: băştinoşii (care îi spunea ceva!). Mai ales neologismele sunt pretenţioase şi e mai bine mai mult decât prea puţin, ceea ce a intuit un poliţist descriind isprava unor hoţi de cărbuni, care se foloseau de „un atelaj hipo, tras de un cal” (Romtv, 30.11).

* Inclusiv este un adverb al cărui sens („împreună cu”, „şi cu”; „ca şi”) a fost, e drept, cu intermitenţe, sfidat de jurnalişti. Avem probe ce duc din primăvară până în această iarnă: pe masa preşedintelui K.I. se află numeroase memorii „şi inclusiv cereri de graţiere” (Romtv, 7.03); „Cod galben de ceaţă în X judeţe, Harghita, Covasna, Arad... şi inclusiv judeţe din sudul ţării” (tot Romtv, 5.12). Dar nu este vorba de o fixaţie din zona respectivului... canal; în legătură cu cererile de tipul menţionat, găsim precedente: „au cerut graţierea şi teroristul de la Jean Monnet, ... avocatul Cămătarilor, M. C., şi mulţi alţi români condamnaţi pentru furt, pentru nerespectarea deciziilor judecătoreşti şi inclusiv pentru crime” (psnews.ro). Avocaţii ştiu cum (adică fără precedentul şi) este corect; iată un enunţ de orientare: „Parata a depus la dosar copia actelor emise cu privire la cererea de gratiere a reclamantului, inclusiv copia plicului de expeditie a raspunsului catre reclamant” (copie fidelă după /avocatura.com/).

* Prea puţin ciopliţilor gramatical le pot da bătăi de cap pluralele neologismelor. Scurtarea formelor respective ale unor substantive este o veche tendinţă a limbii vorbite, uneori sancţionată de normele în vigoare. Pluralul de la talpă nu mai este talpe, cel de la şcoală nu mai este şcoale (ne-am amintit de Editura „Casa şcoalelor”); după tălpi sau şcoli s-a mulat forma căşi (a oltenilor), iar presiunea analogiei continuă: de pe site-ul unui terorist amator (craiovean) au fost extrase pluralele grenăzi (uşor de raportat la grenadă) şi vesti (antiglonţ) sau veşti, oricum ambele monosilabice, pentru veste (de la vestă).

* Fonetice, pe scurt. Un n băgăcios şi păgubos, cel din indentic, indentitate sau (a) ansambla şi (a) transversa, nu a rămas nefructificat de cei atenţi: recent, trimite felicitări, de Crăciun şi de Anul Nou, un grup de cultură din Bucureşti în al cărui antet (fără să intrăm în amănunte) apare şi numele INSPIRESCU.

* Gura fără sine. Fostul profesor Ariton Vraciu, pe care, din tensionată simpatie, îl poreclisem „Seşe”, deoarece făcuse o fixaţie pentru Albert Sechehaye, ne amintea o spusă a acestuia: „faptul de a vorbi te scuteşte de a gândi”. Şi iată o dovadă privind automatizarea comunicării (solemne de această dată); pentru preşedintele CJ Gorj, Paştele bate Crăciunul: „să întâmpinăm colindătorii aşa cum se cuvine, la Învierea Domnului Isus Hristos!” (/jurnalulolteniei.ro/). Şi nu pare a fi singurul; ceva similar s-a putut afla şi despre primarul din Peretu (Teleorman). 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Politruci

Cătălin ONOFREI

Politruci

Da, sunt total de acord cu Orban. Politrucii trebuie mătrăşiţi. Dar începeţi cu cei din PNL, din PSD, din USR! Sigur este vorba de o măsură constituţională!

Filmuletul zilei

opinii

Suntem cum gândim

Briscan ZARA

Suntem cum gândim

Sunt atâtea aspecte care caracterizează un om prin prisma minţii lui, că s-ar putea scrie tone de cărţi, de aceea e important să se descopere doar plusurile lui, acelea pe care el le-a considerat cu adevărat importante. Restul sunt înşelătoare. Pentru că timpul unui om şi spaţiul în care se desfăşoară acesta sunt finite, prin urmare nu poate să fie foarte bun în toate domeniile, pe toate planurile, de aceea el alege conform structurii sale, doar anumite laturi ale vieţii pe care să le studieze mai profund, pe care să le respecte, să le considere cu adevărat valoroase.

Despre populaţie, prezenţa la vot şi incidenţa COVID-19

Ciprian IFTIMOAEI

Despre populaţie, prezenţa la vot şi incidenţa COVID-19

Începând cu anul 2010, pe data de 20 octombrie, se aniversează în peste 130 de ţări Ziua Mondială a Statisticii. Această aniversare a fost stabilită prin Rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite 64/267 din 3 iunie 2010, ca o recunoaştere a activităţii Comisiei de Statistică a ONU, care funcţionează din 1947, în dezvoltarea sistemelor naţionale de statistică (statisticilor oficiale), îmbunătăţirea comparabilităţii acestora, elaborarea unor indicatori statistici fiabili, precum şi acordarea de asistenţă pentru programele de dezvoltare durabilă.

Cuvântul ierarhului

Mihai DORIN

Cuvântul ierarhului

Trăim o stare de agitaţie care ne complică vieţile, iar pe unii îi împiedică să gândească responsabil. Am în vedere mai ales pe cei care au datoria - prin statutul funcţiei şi fişa postului - să aducă măcar un strop de calm, dacă pace nu pot, din varii motive, care ţin nu atât de complexitatea gestionării pandemiei, cât de incapacitatea intelectuală de a identifica soluţii mature, nu simple măsuri imperativ-restrictive. 

pulspulspuls

Oare ce o fi cu diversiunea cu miros kaghebist a lui Peni Hill

Oare ce o fi cu diversiunea cu miros kaghebist a lui Peni Hill

Când vă spuneam noi că ceva e putred în relaţiile externe ale lui Peni Hill, că nu degeaba l-a şi acuzat Dragnea la vremea lui, la un moment dat, că e băiat de mingi de-al ghinărarilor din SIE, voi nu şi nu: Bartman, Batman... 

Caricatura zilei

Bun simt auto

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.