Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Ridendo

GALERIE
Stelian Dumistracel
  • Stelian Dumistracel
- +

Fiind între sărbători, apelăm la un dicton din secolul al XVII-lea, formulat în latină, ce susţinea că (şi) râzând pot fi înfrânate obiceiurile proaste. Sperăm că şi cele lingvistice. Aşadar, fără ambiţii didactice imediate, ne-am propus excerptări dintr-un adevărat bestiar al greşelilor de limbă strecurate în vorbirea, mai pretenţioasă, mai aiurea, din ultima perioadă. Cine ştie, poate capra vecinului este un teren de observaţie mai folositor în ceea priveşte autoevaluarea de profil.

* Franţuzismele. Dacă o proprietară de cramă, ce-şi laudă produsele, insistă asupra calităţilor unui vin rezultat dintr-un „asamblaj între o fetească şi un muscat” (Realtv, 24.12), trebuie, probabil, să-i dăm dreptate (noi auzisem doar de cupaj, pe când oenologii francezi deosebesc între assemblage şi coupage). Dar partenerul său de emisiune, unul cu cărnurile (declarat „cioban” şi care-şi păstra, decorativ, căciuloiul pe cap), de-a dreptul franţuzit, era supărat că „românii nu mai ştiu să mănânce vizavi de ceafă” (cea de porc, bineînţeles), după cum nu mai ştiu măsura nici „vizavi de fum” (dacă e vorba de afumături). Însă febra transmisiilor, mai ales când sunt lansate reporteriţe foarte tinere, pare să le zăpăcească acestora vocabularul; una dintre ele ne-a transmis că nu vor primi pensii speciale „cei condamnaţi pentru fapte de corupţie exercitate în cursul mandatului de senator sau deputat” (Realtv, 24.12).

* Pe-aproape. Pentru un oficial de la Gorj, există „gimnastica anaerobă” (/dcnews.ro/), iar pe burtiera de la o ştire despre oarece infracţiuni (Romtv, 30.11) am putut citi că era vorba despre delictul de „climă organizată”. Mă rog, o fi fost la mijloc viteza subtitrării, dar ce să zici de o dieteticiană, care, după ce ne recomanda să ne alimentăm raţional („ne trebuie şi proteine şi lipide şi glucide!”), sublinia faptul că, oricum, după ora 18, trebuie „să mănânci ceva fugar” (Tvr 2, 23.12).

* Populare. Când nu eşti sigur, încerci să-ţi explici lucrurile pe cont propriu. Îmi amintesc intervenţia unei corectoare de prin anii ’70, care, în prima „perie” a unor evocări de călătorie ale prof. I. Sârcu, de la „Cuza” (l-am avut profesor la Şendriceni), a îndreptat, de câte ori apăruse în text, forma de plural (articulat) băştinaşii în ceva mai pe înţeles: băştinoşii (care îi spunea ceva!). Mai ales neologismele sunt pretenţioase şi e mai bine mai mult decât prea puţin, ceea ce a intuit un poliţist descriind isprava unor hoţi de cărbuni, care se foloseau de „un atelaj hipo, tras de un cal” (Romtv, 30.11).

* Inclusiv este un adverb al cărui sens („împreună cu”, „şi cu”; „ca şi”) a fost, e drept, cu intermitenţe, sfidat de jurnalişti. Avem probe ce duc din primăvară până în această iarnă: pe masa preşedintelui K.I. se află numeroase memorii „şi inclusiv cereri de graţiere” (Romtv, 7.03); „Cod galben de ceaţă în X judeţe, Harghita, Covasna, Arad... şi inclusiv judeţe din sudul ţării” (tot Romtv, 5.12). Dar nu este vorba de o fixaţie din zona respectivului... canal; în legătură cu cererile de tipul menţionat, găsim precedente: „au cerut graţierea şi teroristul de la Jean Monnet, ... avocatul Cămătarilor, M. C., şi mulţi alţi români condamnaţi pentru furt, pentru nerespectarea deciziilor judecătoreşti şi inclusiv pentru crime” (psnews.ro). Avocaţii ştiu cum (adică fără precedentul şi) este corect; iată un enunţ de orientare: „Parata a depus la dosar copia actelor emise cu privire la cererea de gratiere a reclamantului, inclusiv copia plicului de expeditie a raspunsului catre reclamant” (copie fidelă după /avocatura.com/).

* Prea puţin ciopliţilor gramatical le pot da bătăi de cap pluralele neologismelor. Scurtarea formelor respective ale unor substantive este o veche tendinţă a limbii vorbite, uneori sancţionată de normele în vigoare. Pluralul de la talpă nu mai este talpe, cel de la şcoală nu mai este şcoale (ne-am amintit de Editura „Casa şcoalelor”); după tălpi sau şcoli s-a mulat forma căşi (a oltenilor), iar presiunea analogiei continuă: de pe site-ul unui terorist amator (craiovean) au fost extrase pluralele grenăzi (uşor de raportat la grenadă) şi vesti (antiglonţ) sau veşti, oricum ambele monosilabice, pentru veste (de la vestă).

* Fonetice, pe scurt. Un n băgăcios şi păgubos, cel din indentic, indentitate sau (a) ansambla şi (a) transversa, nu a rămas nefructificat de cei atenţi: recent, trimite felicitări, de Crăciun şi de Anul Nou, un grup de cultură din Bucureşti în al cărui antet (fără să intrăm în amănunte) apare şi numele INSPIRESCU.

* Gura fără sine. Fostul profesor Ariton Vraciu, pe care, din tensionată simpatie, îl poreclisem „Seşe”, deoarece făcuse o fixaţie pentru Albert Sechehaye, ne amintea o spusă a acestuia: „faptul de a vorbi te scuteşte de a gândi”. Şi iată o dovadă privind automatizarea comunicării (solemne de această dată); pentru preşedintele CJ Gorj, Paştele bate Crăciunul: „să întâmpinăm colindătorii aşa cum se cuvine, la Învierea Domnului Isus Hristos!” (/jurnalulolteniei.ro/). Şi nu pare a fi singurul; ceva similar s-a putut afla şi despre primarul din Peretu (Teleorman). 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri