Citește integral ediția nr. 24 a Ziarului de Sănătate

Prof. univ. dr. Evelina Moraru, medic primar gastroenterolog și alergolog, a declarat că în fața acestor pericole iminente pentru copiii sănătoși, dar și pentru cei cu patologii asociate, devine obsedantă grija părinților pentru protecție și pentru o pregătirea imunitară. Medicul a punctat faptul că, în urma pandemiei, copiii au rămas cu o vulnerabilitate crescută. Aceasta este dată de o lipsă de „antrenament imunologic”. Astfel răcelile și virozele sunt un antrenament bun pentru dezvoltarea sistemului imunitar al copiilor.

Cum creștem imunitatea la copii?

Când vorbim de imunitatea copiilor, medicii pediatri amintesc de așa zisul „grup imunitar” și au recomandări simple, dar extrem de eficiente. În primul rând trebuie să începem cu alimentația. Aceasta joacă un rol important în creșterea imunității. Prof.univ.dr. Evelina Moraru recomandă o alimentație complexă cu alimente proaspete, bogate în proteine, omega 3 și vitamine implicate în fenomenele de apărare antivirală și antibacteriană. Medicul a explicat că vitaminele cele mai importante în procesele de apărare imunologică sunt vitaminele C si D.

Vitamina C acţionează ca un antioxidant şi protejează organismul de îmbolnăviri. Vitamina D întărește imunitatea, contribuie la sănătatea oaselor și a mușchilor. Această vitamină este absorbită de organism direct de la razele soarelui. Pediatrul a atenționat că toamna, vitamina D trebuie suplimentată din alimentaţie deoarece soarele nu mai este atât de puternic.

Astfel din meniul copiilor nu trebuie să lipsească fructele și legumele crude precum citricele care au vitamina C, kiwi, broccoli, bogate în vitamina A, peștele gras care conține vitamina D. Spanacul este o sursă de vitamine B, C, calciu și magneziu, morcovii conțin antioxidanți, vitaminele A, B, K, nucile și semințele sunt bogate în zinc, iar legumele cu frunze verzi în magneziu.

„Conținutul cel mai mare de vitamine este în fructe proaspete, legume și cereale. Vitaminele pot fi introduse în organism și medicamentos. O cură de vitamine înseamnă administrarea dozelor zilnice recomandate, într-un interval stabilit de timp, de obicei o lună. O cură pe an este suficientă, cu excepția situațiilor speciale la pacienți cu boli cronice când se recomandă zilnic. Dar trebuie să știm că alimentele cu continut de vitamine sunt de preferat administrării medicamentoase”, a explicat prof.univ.dr. Evelina Moraru.

Medicul a mai spus că şi probioticele ajută la creșterea imunității copiilor. Ele pot fi luate din alimentele fermentate precum chefirul, iaurtul, laptele bătut, brânza de vaci fermentată sau murăturile.

Somnul, cel mai bun medicament

Un alt factor important pentru funcționarea sistemului imunitar, conform medicului pediatru, este somnul. Orele de somn sunt importante pentru că de ele depinde funcționalitatea normală a creierului, randamentul fizic și intelectual.

Sugarii dorm până la 9-10 ore, iar un copil școlar, spune medicul, trebuie să doarmă opt ore pe noapte. Este foarte important somnul după ora 22, orele acestea fiind cele care modulează secrețiile hormonilor digestivi, leptina și grelina, hormoni care au implicații în riscul de obezitate.

Activitatea fizică este un alt aspect important care, conform pediatrului, susţine imunitatea copiilor.

„Pentru a întări imunitatea copiilor nu trebuie să uităm să respectăm măsurile de igienă precum spălatul mâinilor și a feței cu săpun și apă din abundență, schimbarea hainelor la domiciliu, aerisirea locuințelor cât mai des. De asemenea se recomandă evitarea persoanelor bolnave sau purtarea măștii de protecție atunci când este necesar. Pentru a-i proteja de îmbolnăviri și copiii pot fi vaccinați antigripal prin consilierea primită de la medicul de familie”, a declarat prof. univ. dr. Evelina Moraru.

Reluarea scolii, impactul expunerii in colectivitate

Pediatrul îi atenționează pe părinți că în această perioadă infecțiile respiratorii primează și asta și din cauza faptului că toamna debutează cu ploi, vânt, temperaturile se schimbă, diminețile sunt mai răcoroase și nopțile la fel. Medicul a explicat că din punct de vedere epidemiologic există un aspect particular care ar trebui să fie cunoscut de familie, dar și de copiii mai mari care pot înțelege si deci pot evita aceste riscuri.

„Trebuie precizat că deși pandemia de COVID-19 s-a încheiat, problemele legate de această infecție nu au dispărut. Există destule cazuri la ora actuală astfel încât sursa de infectare să poată continua. Și dacă în timpul verii mobilitatea oamenilor pentru concedii o întreținea, acum și revenirea în colectivitate menține un risc de infectare. Și nu trebuie să uităm că tulpinile recente s-au caracterizat prin semne respiratorii. Pe de altă parte, renunțarea la măsurile elementare de protecție a creat condiții de răspândire a infecției. Purtarea măștii în spațiile aglomerate, în cazul în care suntem răciți, reprezintă o obligație elementară”, a spus prof. univ. dr. Evelina Moraru.

Infecţiile virale şi bacteriene periculoase pentru sănătatea copiilor

Specialistul pediatru a arătat că după măsurile de igienă și distanțare socială a apărut, în momentul renunțării la protecție, o explozie de patologii prin infecții invazive, mai greu de stăpânit și de tratat. Astfel medicii și familiile s-au confruntat cu infecții cu virusul sincițial respirator (VSR) care este extrem de contagios și care, a spus prof.univ.dr. Evelina Moraru, poate da complicații severe. Din aceste motive prevenția infecției cu VSR la nou născut se face prin vaccinarea femeilor însărcinate.

„Au existat cazuri mai grave de infecție cu adenovirus, virus Ebstein Barr, epidemia de rujeolă prin lipsa de acoperire vaccinală și în mod special aș semnala două infecții bacteriene important de evitat. Este vorba de infecția cu streptococ beta hemolitic grup A(GAS) și infecția cu bacteria Bordetella Pertusis. GAS este important de eradicat deoarece pe lângă angine, faringite se poate complica cu reumatism articular acut și scarlatină. De asemenea infecția cu bacteria Bordetella Pertusis este extrem de contagioasă, iar tusea convulsivă care apare și care poate dura și 100 de zile face dificilă respirația, este un cosmar real, dar din păcate, chiar și în condițiile vaccinării corecte, anticorpii devin în timp mai puțin funcționali”, a explicat prof. univ. dr. Evelina Moraru.

Aceasta a concluzionat că respectarea recomandărilor specialiştilor și colaborarea cu medicii de familie şi cei pediatri îi pot ajuta pe copii să aibă o imunitate bună şi să facă faţă bolilor colectivităţii.

 

Publicitate și alte recomandări video