Riscuri de dezordine internaţională
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 24.09.2021

Riscuri de dezordine internaţională

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Actualitatea internaţională a fost dominată, în ultimele zile, de fluxul dezvăluirilor din dosarul asasinării jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, în interiorul consulatului ţării sale la Istanbul, şi de anunţul neoficial că SUA se va retrage din tratatul referitor la forţele nucleare cu rază intermediară de acţiune (INF). Ca întotdeauna, nominalizările de acest tip pot fi problematice. Totuşi, atât cazul Khashoggi cât şi posibilul sfârşit al tratatului INF reprezintă evenimente ce ne aduc în atenţie teme de substanţă.

Probabil că nimeni nu se mai îndoieşte, acum, că Jamal Khashoggi a fost asasinat cu premeditare de agenţi saudiţi şi că eforturile Riyadh-ului de a oferi naraţiuni alternative nu reprezintă decât încercări de inducere în eroare a guvernelor şi opiniei publice internaţionale. De altfel, declaraţiile de marţi ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, a cărui implicare în elucidarea cazului este extrem de pronunţată, plasează într-un cadru oficial informaţiile deja intens vehiculate în presa turcă: a fost o operaţiune de amploare, cu asasini veniţi special din Arabia Saudită, cu o „dublură“ care să părăsească imobilul îmbrăcat în hainele victimei şi aşa mai departe.

Nu putem insista, aici, asupra dublei oportunităţi pe care această dramă o creează pentru preşedintele Erdogan. Este evident că linia dură faţă de Arabia Saudită îl ajută în planul legitimităţii interne şi internaţionale, mai ales că relaţiile bilaterale au revenit, de mai mulţi ani, sub semnul tensiunii. De asemenea, dată fiind şi recenta experienţă a contenciosului canadiano-saudit, La fel, ne-am putea gândi la situaţia foarte neplăcută în care se găsesc ţările occidentale care au ezitat să-şi manifeste solidaritatea cu Canada acum mai bine de două luni, când regatul saudit a replicat neobişnuit de dur criticilor venite din partea guvernului de la Ottawa, în chestiunea arestării unor figuri importante ale societăţii civile din regat.

Elementul cheie pare a fi, în acest moment, conştientizarea faptului că Arabia Saudită s-a transformat într-o ţară care nici măcar nu se mai preface a respecta regulile şi cutumele jocului politic internaţional, precum şi a posibilelor consecinţe pentru politica Orientului Mijlociu şi, în sens mai larg, pentru politica globală. Asasinarea lui Khashoggi nu este decât un nou episod – e drept, unul şocant – dintr-o serie care include intervenţia brutală în Yemen, ameninţările împotriva Qatarului sau presiunile absolut nediplomatice împotriva premierului libanez Saad Hariri. De această evoluţie este legată, în mod evident, ascensiunea la putere a actualului prinţ moştenitor Mohammad bin Salman, conducătorul de facto al Arabiei Saudite. Rămâne de văzut dacă expunerea sa în cazul Khashoggi, evidentă pentru toată lumea, va conduce la mutaţii semnificative în raporturile de putere din cadrul elitei saudite şi, eventual, dacă se va contura un curent în favoarea normalizării comportamentului acestui stat pe arena regională şi globală.

Pentru toţi cei care au urmărit cu atenţie succesiunea de evenimente ulterior subsumate „sfârşitului Războiului Rece“, semnarea de către Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov a tratatului INF a reprezentat o etapă fundamentală. Rachetele cu rază intermediară sau mai scurtă (acoperind plaja 500-5500 km) şi sistemele de lansare amplasate la sol reprezentau o ameninţare extraordinară pentru Europa şi, în consecinţă, provocaseră tensiuni politice extraordinare. Acordul din 1987 a fost, aşadar, o realizare politică specială, dar situaţia s-a schimbat enorm în ultimele decenii.

Observatorii politici nu au părut surprinşi de anunţul preşedintelui Trump: evoluţiile de pe scena politico-militară internaţională, în primul rând ascensiunea Chinei, fac ca un tratat bilateral care angajează astăzi doar SUA şi Rusia (succesoarea URSS) să fie inadecvat. În mediile specializate americane se recunoaşte, implicit sau explicit, că acuzaţiile de încălcare formulate la adresa Moscovei nu au reprezentat cauza principală pentru care Donald Trump a luat această decizie politică. De asemenea, se recunoaşte că, dacă se va concretiza, decizia reprezintă şi un mesaj la adresa Chinei, ţară cu care SUA se află de multă vreme într-o competiţie strategică. În mod normal, rachetele amplasate pe submarine sau nave ale SUA pot echilibra în mod rezonabil capacităţile similare chineze în regiunea Asia-Pacific, dar eliberarea de sub constrângerile tratatului reprezintă un avertisment mai clar pentru Beijing.

Cu alte cuvinte, China comunistă este invitată din nou, de data aceasta, mai ferm, să se alăture unor negocieri vizând încheierea unui tratat multilateral de interzicere sau – mai probabil – de limitare a acestui tip de arme. E greu să anticipăm, acum, dacă un asemenea efort va avea succes şi, în caz afirmativ, dacă el va veni rapid sau după o perioadă mai îndelungată de cursă a înarmării. Totuşi, suntem pe cale să ne reamintim că naşterea instituţiilor menite să ordoneze noua lume, tot mai pronunţat multipolară, implică frecvent abandonarea celor vechi. Iar armele nucleare există, la fel şi riscul ca ele să fie utilizate, într-un scenariu de coşmar.     

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine, ce, cum în 2024

Pavel LUCESCU

Cine, ce, cum în 2024

Cu ochii pe 2024 când au loc toate alegerile posibile, locale, europarlamentare, parlamentare şi prezidenţiale, toate partidele îşi fac calcule. Dar nu toate au şanse să le nimerească pe alea de succes.

Filmuletul zilei

opinii

Drum fără pulbere (V)

Neculai SEGHEDIN

Drum fără pulbere (V)

Canalul Dunărea-Marea Neagră, inaugurat la 26 mai 1984, este cea mai mare lucrare inginerească din România și una dintre cele mai mari din lume. Este un motiv de mândrie pentru noi, dar este și un simbol al durerii, nedreptății și suferinței!

Atenţie, cade tencuiala!

Radu POPESCU

Atenţie, cade tencuiala!

Chişinăul, la fel ca Iaşul, este un oraş frumos şi cu un enorm potenţial neexploatat. „Născut talent, murit speranţă”, cum se mai zice la noi, şi asta în principal din cauza ghinionului chişinăuienilor de a se fi pricopsit de ani şi ani de zile cu o administraţie locală depăşită de situaţie. 

Între şoşocism şi cîţism

Nicolae CREŢU

Între şoşocism şi cîţism

Sunt oare şi oameni inteligenţi, cei care cu adevărat gândesc cu propriile capete şi nu se lasă prostiţi de fabricanţii de „Imagine”, dispuşi să vadă în ubicuu prezenţa şi mai ales „combativa” Şoşoacă un „fenomen” demn de atenţie? 

pulspulspuls

Iaca ce face dom’ Costel în Casa cu Pătrate când îi are pe procurorii DNA la uşă

Iaca ce face dom’ Costel în Casa cu Pătrate când îi are pe procurorii DNA la uşă

Bun, hai că dosarul ca dosarul, iar percheziţiile de ieri aşijderea, dar oare cum se face, dragi comeseni ai rubricuţei noastre, că la mai puţin de o oră după descinderea mascaţilor şi procurorilor DNA de la Bucureşti în biroul lui din Casa cu Pătrate, deci atenţie: după nu înainte, dom’ Costel de la Cejău aruncă pe pagina lui de Facebook această postare haioasă? 

Caricatura zilei

Submarin francez

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.