Inteligența artificială, prezent și viitor

Riscurile folosirii excesive a Inteligenței Artificiale. Interviu cu prorectorul UAIC Adrian Iftene, de la Facultatea de Informatica

duminică, 16 martie 2025, 02:15
4 MIN
 Riscurile folosirii excesive a Inteligenței Artificiale. Interviu cu prorectorul UAIC Adrian Iftene, de la Facultatea de Informatica

Continuăm dialogul, inițiat în numerele precedente, cu prorectorul Universității „Al.I. Cuza” din Iași, pr. dr. Adrian Iftene, de la Facultatea de Informatică, pe tema inteligenței artificiale.

Care sunt posibilele riscuri ale utilizării excesive sau greșite a inteligenței artificiale?

În momentul folosirii excesive a uneltelor bazate pe IA, este posibil ca anumite simțuri să ni se atrofieze, ceea ce ne face mai vulnerabili (asta are legătură cu ceea ce spuneam mai devreme, când făceam referire la utilizarea excesivă a Google Maps și la simțul de orientare). Ca să răspund la această întrebare am să vă prezint cum le recomand studenților mei de la Facultatea de Informatică să folosească unelte bazate pe IA. Întâi trebuie să știe să rezolve singuri un anumit tip de problemă foarte bine, să rezolve fără unelte de IA mai multe astfel de probleme, până ajung să fie “experți” în a le rezolva. Apoi, în momentul în care au de rezolvat mai multe astfel de probleme pot apela la unelte bazate pe IA special concepute pentru a le rezolva, iar eficiența și productivitatea le va crește foarte mult. Din cauză că sunt “experți” își pot da seama foarte ușor că o soluție generată automat de IA este bună așa cum a fost generată sau că necesită adaptări sau modificări și în felul asta vor rezolva foarte multe probleme similare într-un timp foarte scurt. Ce se întâmplă dacă încă nu sunt “experți” atunci când încearcă să folosească soluții bazate pe IA pentru a rezolva un anumit tip de problemă? Este posibil ca soluția generată să nu fie corectă, dar ei să nu-și dea seama de asta, și atunci vor introduce vulnerabilități în proiectul la care lucrează. Sau este posibil să-și dea seama că soluția nu este bună, dar din cauză că nu sunt “experți” corectarea ei va dura mai mult decât ar construi o soluție de la zero, fără unelte de IA.

Revenind la un, necesar, ton optimist, care sunt cele mai importante evoluții în domeniul inteligenței artificiale? Ce domenii de cercetare în cadrul inteligenței artificiale considerați a fi cele mai promițătoare în prezent?

Cele mai importante evoluții în IA din ultimii ani țin de (1) învățarea profundă (deep learning), care a dus la procesări din ce în ce mai avansate ale imaginilor și textului în primul rând, (2) modelele de limbă de dimensiuni mari (LLMs), care au dus la înțelegerea limbajului natural și la generarea de texte (aici amintesc ChatGPT, Google Bard și Claude), (3) modelele ce generează imagini (precum DALL-E, Stable Diffusion sau MidJourney), dar și texte (ca ChatGPT), muzică sau cod (ca Github Copilot). Astfel de soluții sunt deja folosite cu succes în domenii precum (1) medicina, unde IA-ul a devenit similar unui ajutor inteligent pentru doctori și asistente, sau (2) industria auto, unde se vorbește din ce în ce mai mult de conducerea autonomă a mașinilor. Astfel de soluții, deja combină mai multe tipuri de informații, de la cele vizuale preluate cu ajutorul camerelor, la cele numerice preluate cu ajutorul senzorilor sau obținute în urma unor analize. În domeniul medical, doctorii deja sunt ajutați de roboți în timpul operațiilor pe care le fac, iar anumite sarcini cad doar în responsabilitatea roboților. Evoluția în astfel de domenii va fi din ce în ce mai accelerată în anii următori, dar va fi nevoie să adaptăm și legislația actuală pentru a putea beneficia de astfel de soluții. În domeniul medical, cei mai consistenți pași i-au făcut americanii, unde legislația este mult mai permisivă, în comparație cu legislația europeană, și unde s-au făcut investiții consistente, atât în digitalizare, cât și în folosirea IA-ului. După aceea urmează China, care a investit foarte mult în robotică, mai ales în perioada pandemiei, și Rusia, care investește de asemenea mult în dezvoltarea de soluții bazate pe IA.

Cum vedeți inteligența artificială peste 5-10 ani? Cum vedeți colaborarea dintre mediul universitar și celelalte segmente ale societății românești în domeniul inteligenței artificiale?

În 5-10 ani, în multe din domeniile noastre de activitate vom fi depășiți de componente bazate pe IA, dar trebuie să fim pregătiți să folosim aceste descoperiri în folosul nostru și să reușim să ne adaptăm în a le folosi, și a deveni astfel mai buni în ceea ce facem în prezent. Pe lângă medicină și educația va trebui să se adapteze la evoluție și să înceapă să folosească medii educaționale care vor avea componente bazate pe IA. Mediul universitar va avea un rol foarte important în această adaptare pe care va trebui s-o facă fiecare din noi, prin adaptarea curriculei la această evoluție și prin includerea IA-ului în activitățile de predare, de sprijinire a studenților și chiar în procesul de evaluare. Munca noastră repetitivă trebuie realizată cât mai mult cu ajutorul inteligenței artificiale, iar noi trebuie să fim cât mai creativi din acest punct de vedere. În felul acesta, vom avea timp mai mult pentru a interacționa cu studenții mai buni, care vor să performeze, sau cu studenții care au probleme de orice natură și care au nevoie constantă de sprijinul și de susținerea noastră.

Interviul cu prof. dr. Adrian Iftene, prorector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cadru didactic la Facultatea de Informatică, este realizat de colaboratorul „Ziarului de Iași” Marius GHEORGHIU (CONTACT – Email: redactie@ziaruldeiasi.ro, Telefon: 0745079523)

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii