anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 17.08.2022

Ritmul de topire a Antarcticii s-a triplat în ultimii cinci ani

GALERIE
incalzire globala
  • incalzire globala
- +

Antarctica a pierdut circa 3 miliarde de tone de gheaţă din anul 1992 până în prezent, suficient pentru creşterea nivelului oceanelor cu aproape 8 milimetri, iar această tendinţă s-a accelerat dramatic în cursul ultimilor cinci ani, conform unui studiu publicat miercuri de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă, citat de AFP şi DPA.
 

Până în 2012, continentul alb situat la Polul Sud a pierdut anual aproximativ 76 miliarde de tone de gheaţă, contribuind cu circa 0,2 milimetri pe an la creşterea nivelului apelor, potrivit calculelor a 84 de oameni de ştiinţă de la 44 de organizaţii internaţionale care au participat la acest studiu de referinţă publicat în jurnalul Nature. De la acea dată, cifra a crescut la 219 miliarde de tone pe an (0,6 milimetri anual în plus la nivelul apelor). Cu alte cuvinte, timp de cinci ani gheaţa s-a topit într-un ritm de aproape trei ori mai mare decât înainte.

Cantitatea de gheaţă topită a contribuit la creşterea nivelului oceanelor cu 7,6 milimetri începând din 1992, două cincimi din aceasta (aproximativ 3 milimetri) fiind rezultatul topirii din 2012 până în prezent, se arată în studiu. Această descoperire ar trebui să alunge îndoielile cu privire la topirea într-un ritm rapid a Antarcticii şi la ameninţarea pe care acest fenomen o reprezintă pentru sute de milioane de oameni care trăiesc în zonele costiere joase, subliniază autorii studiului.

"Acum avem o imagine inechivocă despre ce se întâmplă în Antarctica", a declarat Eric Rignot, coautor principal al studiului şi cercetător la Laboratorul de Propulsie Jet al NASA. "Considerăm că aceste rezultate reprezintă un semnal de alarmă suplimentar pentru a acţiona în vederea încetinirii încălzirii planetei noastre", a insistat omul de ştiinţă francez care studiază gheţarii şi polii de 20 de ani. Acoperită în proporţie de peste 98% de gheaţă permanentă, insula continentală înconjurată de Oceanul Antarctic reprezintă 90% din gheaţa terestră şi conţine cea mai mare rezervă de apă dulce de pe planetă. În cazul în care toată această masă de gheaţă s-ar topi, nivelul oceanelor ar creşte cu aproape 60 de metri.

Până în prezent, oamenii de ştiinţă au încercat să afle dacă Antarctica a luat în greutate ca urmare a căderilor de zăpadă sau dacă a pierdut din masa sa în urma topirii gheţii sau a desprinderii aisbergurilor. Însă, observaţiile satelitare din ultimele două decenii au permis obţinerea unei imagini mai clare în legătură cu acest fenomen.

''Un imens semnal de alarmă''

Peste 90% din gheaţă se găseşte în Antarctica de Est, o regiune care a rămas relativ stabilă în ciuda încălzirii globale. Însă Antarctica de Vest este mult mai sensibilă, în special în regiunea Peninsulei Antarctice unde peste 6.500 kilometri pătraţi de gheaţă s-au prăbuşit în mare. În ultimii 25 de ani - perioada cuprinsă în acest studiu - aproape toată masa de gheaţă pierdută provenea din Antarctica de Vest.

''Deşi incertitudinea privind evoluţia masei din Antarctica de Est continuă să fie considerabilă, este tot mai clar faptul că rata de pierdere a gheţii din Antarctica de Vest s-a accelerat'', a explicat Kate Hendry, cercetătoare la Universitatea din Bristol, care nu a participat la studiu. În cazul în care tendinţa va continua, Antarctica ar putea deveni principala cauză a creşterii nivelului oceanelor, înaintea dilatării termice - apa ocupă mai mult spaţiu atunci când se încălzeşte - şi a topirii banchizei din Groenlanda şi a gheţarilor din întreaga lume.

''Datele demonstrează că situaţia se agravează considerabil în fiecare an'', a subliniat Isabella Velicogna, profesor la Universitatea Irvine din California şi coautoare a studiului, ale cărui rezultate au fost salutate de numeroşi oameni de ştiinţă. ''Punctul forte al acestei cercetări este faptul că a coroborat rezultate şi metodologii de la diverse echipe din lume'', a spus Twila Moon, om de ştiinţă în cadrul Centrului naţional pentru zăpadă şi gheaţă (NSIDC) din Statele Unite.

Factorii de decizie trebuie să acţioneze acum în consecinţă. ''Viitorul Antarcticii este legat de cel al restului planetei şi al societăţii umane. Trebuie luate numaidecât măsuri pentru a încetini ritmul schimbărilor de mediu, creşterea rezistenţei Antarcticii şi reducerea riscului (...) schimbărilor ireversibile'', a susţinut oceanograful australian Steve Rintoul, autorul unui alt studiu despre Antarctica publicat miercuri în jurnalul Nature.

"Aceasta ar trebui să constituie un imens semnal de alarmă", a insistat Martin Siegert, profesor la Imperial College London care nu a participat la studiu. Profesor Andrew Shepherd, cercetător la Universitatea din Leeds a declarat la rândul său că acest continent ''provoacă o creştere a nivelului oceanelor la cea mai rapidă rată din ultimii 25 de ani''. ''Acest lucru trebuie să devină o preocupare pentru guvernele pe care contăm pentru protejarea localităţilor şi comunităţilor costiere'', a indicat Shepherd.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Rivalităţi globale (II)

Lucian DÎRDALA

Rivalităţi globale (II)

Este mult mai greu să articulezi, astăzi, o doctrină a îngrădirii, când ţintele ei sunt regimuri cu care nu demult Occidentul stătea - iar în anumite domenii, încă mai stă - la aceeaşi masă, tratându-le drept actori legitimi.

opinii

Provincialismul trufaş al capitalei

Florin CÎNTIC

Provincialismul trufaş al capitalei

Într-una dintre postările sale educative de pe FB, Dan Alexe sublinia că toţi avem accent şi că cel valah, „dă Bucureshti”, e unul dintre cele mai caraghioase, graiul obişnuit al respectivilor aborigeni fiind şi plin de greşeli de acord. Căci a fi provincial nu e o chestiune de plasare geografică, ci de educaţie, nu?

Caua şi politicaua

Radu PĂRPĂUȚĂ

Caua şi politicaua

Jivină fantastică caua/ e rudă cu bau-baua/ şi politicaua:/ sperie copiii: ai!/ fac pipi în pat: vai!/ Şi vrabia-i pui,/ dar dracul ştie de când îi,/ zice o zicală/ naţională./ 

Valori, performanţe, creativitate (I): Alexandra Dăriescu

Alex VASILIU

Valori, performanţe, creativitate (I): Alexandra Dăriescu

Siguranţă, sensibilitate, putere de adaptare, vecinătate netulburată a maturităţii. Sunt impresiile stabile de care am avut parte la primele audiţii ale pianistei Alexandra Dăriescu.

pulspulspuls

Sângele de frate - Care-i treaba cu Muraru şi murăturile lui despre rotaţie?

Sângele de frate - Care-i treaba cu Muraru şi murăturile lui despre rotaţie?

Multă lume ne-a tot întrebat în ultimele zile cum se face de declaraţiile liderului liberal de la Iaşi, dipotatul Muraru, legate de rotaţia premierilor între PSD şi PNL, au fost aşa de preluate şi mediatizate de tătă presa naţională, asta în timp ce până atunci dipotatul şi-n limbă dacă stătea nu relata nimeni nimicuţa despre el. 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.