Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Rivalităţi globale (I)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Astăzi, indiferent dacă vorbim de relaţia SUA - Rusia sau de cea între SUA şi China, toată lumea are scenarii de victorie, în caz de război, chiar şi în ipoteza în care s-ar ajunge la o folosire limitată a armamentelor nucleare.

Tensionarea raporturilor sino-americane şi, într-un sens mai larg, a situaţiei din Asia de Est, după vizita în Taiwan a doamnei Nancy Pelosi, speaker-ul Camerei Reprezentanţilor, a reprezentat subiectul politic numărul unu, la început de august. Cuplată analitic cu războiul din Ucraina, această criză poate justifica o serie de întrebări şi observaţii despre competiţia strategică şi, eventual, despre posibilitatea izbucnirii unui nou Război Rece global - sau despre faptul că el a început deja.

Prima se referă la analogiile istorice. Cea mai tentantă este, desigur, cea cu anul 1914: izbucnirea primului război mondial, pe fondul combinaţiei explozive de miopie, megalomanie şi alte asemenea substantive ce pot descrie comportamentul şefilor civili şi militari ai vremii. Dar noi, acum nu suntem în august 1914 şi nici măcar în 1907, când prinde contur oficial peisajul Europei divizate între cele două mari alianţe rivale. Ne putem închipui o evoluţie către „1907”, iar discuţiile despre axa sino-rusă sau despre blocul autoritar ce ar ajunge să adune în interiorul său principalii adversari ai Occidentului liberal-democratic nu sunt tocmai fanteziste. Dar ele nu trebuie transformate în profeţii condamnate să se auto-îndeplinească.

În ciuda iluziilor din anii 1990 şi începutul anilor 2000, nu au existat, cu adevărat, şanse ca Rusia şi China să devină susţinători loiali ai unei ordini mondiale bazate pe consensul post-Război Rece. Ambele puteri se profilau ca actori revizionişti - cu repertorii şi stiluri diferite, dar revizionişti. Era logic ca, mai târziu, coordonarea între ei să apară, chiar în lipsa unei armonii depline a intereselor. Întrebarea importantă este, însă, următoarea: ar fi putut fi prevenită - sau poate fi prevenită, în viitor - această coordonare? Răspunsul pare a fi negativ, la ambele moduri şi timpuri ale verbului. Poate că într-o lume de tip „1907”, în care Germania revizionistă se confrunta în principal cu o tabără de statu-quo (Franţa şi Marea Britanie, la nivel global, plus America încă neutră), ne-am putea imagina un astfel de scenariu. Occidentul nu a fost, însă, o tabără de statu quo, pentru că modul în care el a interpretat aparentul consens post-Război Rece era prea înrădăcinat în valori politice interne, într-un model de regim. Iar ideile de acest tip au fost mereu redefinite, tot mai amplu şi tot mai adânc, într-o direcţie total neplăcută pentru puterile autoritare.

A părut posibil, o vreme, ca Moscova şi Beijingul să adere din vârful buzelor la un sistem de interacţiuni în care importanţa teritoriului, a moştenirilor şi traumelor de natură teritorială, să pară a fi în declin. Epoca globalizării, cu nenumăratele reţele de tot felul întinse pe întreaga suprafaţă a Terrei, părea a fi plină de promisiuni pentru viitor. Dar, poate şi pentru că s-au simţit perdante (Rusia) sau îngrădite (China), puterile revizioniste nu s-au mulţumit cu proiecte de reorganizare a acestor reţele, de la cea financiară la cea menită să combată schimbarea climatică. Ele s-au întors la tema centrală a „vechii” politici internaţionale, teritoriul, şi-au configurat poziţii inflexibile şi, în fine, le-au reamintit celorlalţi că aspiraţiile teritoriale justifică recursul la violenţă. Este ceea ce face, astăzi, Moscova în estul Europei, şi ameninţă să facă Beijingul, în estul Asiei.

O altă observaţie are de a face cu existenţa armamentului atomic - cu lumea nucleară. (Acest text este scris, de altfel, în ziua în care comemorăm 77 de ani de la bombardarea oraşului Nagasaki.) Timp de mai multe decenii, mai ales după atingerea stadiului „distrugerii reciproce asigurate” în competiţia SUA-URSS, detestatele arsenale de acest tip au încurajat precauţia, de ambele părţi, pe fondul unei înţelegeri clare a modului în care un conflict local ar degenera cvasiautomat înspre o catastrofă globală. Astăzi, indiferent dacă vorbim de relaţia SUA - Rusia sau de cea între SUA şi China, toată lumea are scenarii de victorie, în caz de război, chiar şi în ipoteza în care s-ar ajunge la o folosire limitată a armamentelor nucleare.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri