Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Roata istoriei

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

* destinul unei familii de români basarabeni

Într-o zi calmă din toamna lui 2018, bătrâna doamnă Eleonora Popazu, fostă profesoară de mate-fizică, stăruie cu privirea încordată către fotografiile expuse pe o stradă centrală din Târgu Neamţ, despre oameni şi locuri din vremea Războiului Reîntregirii. Dintr-o dată, într-o fotografie de grup cu multe personaje aşezate piramidal, după moda fotografilor de altă dată - subtili arhitecţi ai imaginii - identifică un chip familiar. Fuge într-un  suflet acasă, scotoceşte în cufărul cu amintiri, găseşte fotografia tatălui şi se întoarce la locul expoziţiei aniversare. Aşază fotografia din arhiva personală lânga cea de grup, sugrumată de emoţie. Asemănarea este frapantă. E chiar tatăl ei, de care a luat cunoştinţă mai ales din poze vechi, tăinuite de mama. Deşi a păstrat în suflet chipul tatălui, Alexandru Popazu, reîntâlnirea cu acesta, acum în rol de personaj istoric, a copleşit-o. A prins curaj să vorbească despre drama familiei în public. Aşa am aflat şi eu povestea unui erou uitat, într-o emoţionantă întâlnire la o conferinţă de la Târgu Neamţ. Am promis să o revăd şi să evoc o secvenţă neştiută, ca atâtea altele, din tragedia basarabenilor. Am reîntâlnit-o recent pe distinsa profesoară în modestul ei apartament, ascultându-i povestea de viaţă, cercetând documente de familie şi stăruind asupra puţinelor fotografii de familie. În una din acestea, ofiţerul Alexandru Popazu din armata rusă dă mâna cu un confrate român, în primăvara anului 1917, chiar în preajma hotărârii istorice a Sfatului Ţării de la Chişinău, de unire cu România. E chiar clipa în care a ales să se alăture cauzei româneşti. Ce l-a determinat să facă alegerea? Înainte de toate glasul sângelui şi al inimii. Se născuse în anul 1887 în satul Niorcani din ţinutul Sorocăi, unde nimeni nu vorbea altă limbă decât româna, în ciuda celor o sută de ani de stăpânire şi rusificare. În al doilea rând, dezordinea generată de grupurile bolşevice care încercau să ocupe Basarabia. A decis curajos, având în vedere situaţia fluidă de peste Prut, să se alăture României. Aşa a redevenit român cu acte în regulă, înclinând balanţa istoriei. Apoi i-a cunoscut pe fruntaşii români din Basarabia Ion Inculeţ, P. Halippa şi Ion Buzdugan. Nu a dorit să facă politică, pentru a-şi tranzacţiona meritele istorice şi s-a întors la îndeletnicirea lui de învăţător în satul Stoicani - Soroca, s-a căsătorit cu frumoasa învăţătoare Nona, cu care a avut două fiice, a agonisit zece hectare de pământ, şi a clădit o casă frumoasă, demnă de rangul lui profesional, atât de respectat în vechea Românie, văzându-şi de treburile lui, ca un gospodar ce era. Dar istoria a intrat în viaţa lui dureros, în vara anului 1940, când România a cedat umilitor Basarabia, în urma ultimatumului sovietic. Nu au mai avut timp să se refugieze, întrucât trupele sovietice nu au respectat nici măcar termenul celor 72 de ore din nota ultimativă. Kaghebiştii aveau deja pregătite listele cu duşmanii puterii sovietice. Printre primii arestaţi a fost învăţătorul Al. Popazu. A fost chemat la Ciripcău şi deportat, nu se ştie unde. Nu se va mai întoarce niciodată. Doamna Eleonora avea doar 5 ani când tatăl a dispărut definitiv din viaţa ei. Nu şi din memorie, întrucât i-a păstrat amintirea ca pe o icoană dragă.

După 80 de ani, bătrâna doamnă îşi mai aminteşte maşinile negre ale KGB, care arestau noaptea românii „duşmănoşi”, îi executau la marginea satului sau îi deportau. Copiii familiilor pedepsite erau sechestraţi şi mancurtizaţi, adică li se spălau creierele. Peste un an, tot într-o zi de iunie, Armata Româna i-a eliberat de stăpânirea atee bolşevică. Viaţa părea să revină în matcă. Mama şi-a redobândit postul de învăţătoare, iar Eleonora a început şcoala sub atenta ei supraveghere. În martie 1944 avea 9 ani când a pornit în refugiu spre ţară. Trupele sovietice se apropiau ameninţător şi nu au vrut să rişte o deportare. Doamna Nona şi cele două fiice au fugit doar cu o boccea, au stat două zile la Iaşi, după care au plecat la Polovragi, în Gorj, unde au primit găzduire şi post de învăţătoare, trăind mereu cu teama că ar putea fi duse în vreun lagăr sovietic. Doamna Eleonora a urmat cursurile Facultăţii de Matematică-Fizică de la Universitatea din Cluj şi a ajuns profesoară în satul Groşi, din Maramureş, unde l-a avut elev pe regretatul Dumitru Fărcaş. Peste ani, când ilustrul interpret a  concertat la Târgu Neamţ, a remarcat-o în sală pe iubita lui profesoară. Au depănat împreună amintiri din anii copilăriei de la Groşi. Despre groşeni şi despre năravurile ori obiceiurile lor, doamna Eleonora a scris cu mult talent şi umor o carte de amintiri.

Astăzi, distinsa profesoară are 85 de ani şi trăieşte singură într-un apartament modest la Târgu Neamţ, înconjurată de amintiri şi icoane. Deşi a făcut diligenţe pe lângă mărimile zilei, nu a obţinut despăgubiri pentru acareturile de la Stoicani. Între timp, a renunţat. Pe meleagurile copilăriei nu a mai revenit, de teama unui şoc. Patria ei din copilărie nu mai există. Dar asta nu o împiedică să-ţi vorbească duios, dar ferm, despre patria ideală, păstrată cu sfinţenie în memoria ei afectivă.

Mihai Dorin este istoric şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri