Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Prezenţa unei societăţi civile cu forme de manifestare diverse şi active constituie un factor de consolidare democratică. Există diferite definiţii ale conceptului de „societate civilă”. În limbajul comun, sensul atribuit este adesea unul reducţionist, mulţi dintre noi reducând societatea civilă la activitatea organizaţiilor nonguvernamentale. Cristian Pîrvulescu, politolog şi activist civic, consideră societatea civilă un „concept cu geografie variabilă” care propune o invitaţie la regândirea raportului dintre, pe de o parte, individ/ cetăţean, iar pe de altă parte, stat/ societate.
Şcoala londoneză de economie, Centrul pentru Societatea Civilă, defineşte societatea civilă ca fiind un ansamblu de instituţii, organizaţii şi conduite situate între stat, afaceri şi familie şi care include organizaţiile neguvernamentale (ONG-uri), organizaţiile comunitare (community-based organizations), asociaţiile profesionale, organizaţiile politice, cluburile civice, sindicatele, organizaţiile filantropice, cluburile sociale şi sportive, instituţiile culturale, organizaţiile religioase, mişcările ecologiste, pentru drepturilor omului etc. Dincolo de aspectul instituţional, societatea civilă este formată din cetăţeni care, asociaţi sub diferite forme, participă la viaţa publică, influenţează politicile publice, apără şi promovează interesele populaţiei.
Societatea civilă acţionează ca un mecanism reglator pentru societăţile democratice. Instituţiile societăţii civile joacă un rol extrem de important în ţările în curs de consolidare democratică. Cu toate acestea, politologul Philippe Schmitter apreciază că, deşi contribuie la consolidarea democraţiei, societatea civilă nu este o cauză a acesteia. Existenţa unor forme de organizare a societăţii civile nu conduce în mod necesar la democraţie şi nici nu poate susţine „unilateral” procesul de consolidare democratică. Actorii din societatea civilă operează eficient asupra procesului democratic prin interacţiunea cu alţi actori publici (guvern, parlament, partide politice, grupuri de interese), procese democratice (politice, electorale), mecanisme economice, elite politice guvernamentale, parlamentare etc.
Faţă de politicile publice (economice, fiscale, sociale, culturale, de mediu etc.) cu care societatea civilă se află în contradicţie, reacţiile sunt diversificate, de la simple forme de protest, campanii de presă, la manifestaţii publice de mare amploare. Cum astfel de acţiuni sunt dificil de organizat şi au adesea impact pe termen scurt, reacţia faţă de stat şi politicile sale este gestionată de o serie de structuri care îşi propun să furnizeze variante de politici publice: organizaţiile non-guvernamentale, asociaţiile profesionale, sindicatele, patronatele. Rolul acestora este de a monitoriza activitatea instituţiilor statului şi modul de soluţionare a revendicărilor, de a menţine o presiune constantă asupra decidenţilor politici în furnizarea de soluţii concrete privind problemele cu care sunt sesizaţi (petiţionaţi).
Spre deosebire de Polonia, Ungaria şi Cehia, unde au fost posibile unele elemente de reformă economică şi politică înaintea prăbuşirii comunismului, în România anilor ’80 toate aspectele vieţii sociale erau într-o vizibilă stare de degradare. „Stalinismul naţional” românesc, după cum îl numea politologul Daniel Barbu, amprentat de cultul personalităţii lui Ceauşescu, a avut un efect demoralizator asupra oricărei forme de manifestare a civismului. După decembrie 1989, afirmarea libertăţilor fundamentale şi democratizarea vieţii politice au condus la o explozie a formelor civice de asociere a cetăţenilor. Astfel au apărut o mulţime de organizaţii non-guvernamentale denumite „asociaţii”, „fundaţii”, „organizaţii”, „ligi”, „uniuni” etc.
În primele decenii de postcomunism, cea mai importantă sursă de finanţare a sectorului asociativ din România a fost constituită de fundaţiile şi instituţiile internaţionale. Câteva organizaţii internaţionale prestigioase precum World Vision, HOLT International, Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, Children on the Edge, SERA şi-au deschis filiale în România. Aceste fundaţii au „exportat” în România nu numai programe de finanţare consistente care, de multe ori, s-au întins pe toată perioada tranziţiei româneşti, ci şi know-how, infrastructură specifică, consultanţă şi programe de formare profesională pentru specialiştii români implicaţi în dezvoltarea sectorului asociativ. Fundaţiile străine în parteneriat cu cele autohtone au dezvoltat o serie de servicii (sociale, psihologice, medicale, educaţionale etc.) care prin calitatea lor concurau cu multe din serviciile oferite de sectorul public.
La presiunea unor finanţatori internaţionali precum Banca Mondială, Comisia Europeană de la Bruxelles, Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională, ONU prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare etc., autorităţile publice au iniţiat parteneriate public-private cu organizaţiile non-guvernamentale pentru oferirea unor servicii de calitate beneficiarilor. O serie de organizaţii ca Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Institutul de Politici Publice, Societatea Academică din România, Asociaţia ProDemocraţia, Freedom House România, Transparency International România, Centrul Român pentru Politici Europene, Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei s-au implicat în mod direct şi activ în democratizarea vieţii politice româneşti, transparentizarea guvernării, descentralizarea administraţiei publice, monitorizarea proceselor electorale, combaterea corupţiei etc. Astfel de organizaţii au adus un plus de calitate vieţii din România, iar unele au devenit parteneri credibili şi constanţi ai unor instituţii guvernamentale şi oficialităţi din diverse sfere de activitate.
Activitatea organizaţiilor din societatea civilă nu poate fi separată complet de politică. Prin formularea unor abordări critice faţă de politicile publice, organizaţiile neguvernamentele se poziţionează la un moment dat în opoziţie faţă de guvern şi oamenii săi. Mai mult decât atât, în lipsa unei opoziţii parlamentare eficiente, societatea civilă poate asuma până la un punct rolul de critic al puterii guvernamentale. Cu alte cuvinte, apolitismul societăţii civile este doar un mit sau poate fi un „ideal tip”, la care ne raportăm din punct de vedere etic şi normativ.
Organizaţiile non-guvernamentale s-au implicat şi în reformarea legislaţiei româneşti prin compatibilizarea acesteia cu standardele şi recomandările Comisei Europene şi prin raportarea acesteia la realităţile concrete şi la cerinţele cetăţenilor. În anul 2005, în urma unei iniţiative a Guvernului României de atunci, s-a înfiinţat Colegiul Consultativ al ONG-urilor din România cu scopul de a valorifica expertiza acestor organizaţii în procesul de elaborare a politicilor publice. Deşi lăudabilă, această iniţiativă a avut un caracter mai mult formal, ulterior fiind abandonată. Cetăţenii interesaţi de dezvoltarea societăţii civile pot dona 2% din impozitul anual pe venit pentru finanţarea activităţilor organizaţiilor non-profit şi/ sau se pot implica în activităţi de voluntariat pentru a susţine cauzele promovate de societatea civilă.
Notă: acest articol este o formă revizuită şi adăugită din vol. Ciprian Iftimoaei, Despre securitate, consolidare democratică şi bună guvernare. România în context regional, Editura Lumen, Iaşi, 2015.
Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |