Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Rolul societăţii civile în consolidarea democraţiei

GALERIE
Iftimoaei Ciprian_Foto
  • Iftimoaei Ciprian_Foto
- +

Prezenţa unei societăţi civile cu forme de manifestare diverse şi active constituie un factor de consolidare democratică. Există diferite definiţii ale conceptului de „societate civilă”. În limbajul comun, sensul atribuit este adesea unul reducţionist, mulţi dintre noi reducând societatea civilă la activitatea organizaţiilor nonguvernamentale. Cristian Pîrvulescu, politolog şi activist civic, consideră societatea civilă un „concept cu geografie variabilă” care propune o invitaţie la regândirea raportului dintre, pe de o parte, individ/ cetăţean, iar pe de altă parte, stat/ societate.

Şcoala londoneză de economie, Centrul pentru Societatea Civilă, defineşte societatea civilă ca fiind un ansamblu de instituţii, organizaţii şi conduite situate între stat, afaceri şi familie şi care include organizaţiile neguvernamentale (ONG-uri), organizaţiile comunitare (community-based organizations), asociaţiile profesionale, organizaţiile politice, cluburile civice, sindicatele, organizaţiile filantropice, cluburile sociale şi sportive, instituţiile culturale, organizaţiile religioase, mişcările ecologiste, pentru drepturilor omului etc. Dincolo de aspectul instituţional, societatea civilă este formată din cetăţeni care, asociaţi sub diferite forme, participă la viaţa publică, influenţează politicile publice, apără şi promovează interesele populaţiei.

Societatea civilă acţionează ca un mecanism reglator pentru societăţile democratice. Instituţiile societăţii civile joacă un rol extrem de important în ţările în curs de consolidare democratică. Cu toate acestea, politologul Philippe Schmitter apreciază că, deşi contribuie la consolidarea democraţiei, societatea civilă nu este o cauză a acesteia. Existenţa unor forme de organizare a societăţii civile nu conduce în mod necesar la democraţie şi nici nu poate susţine „unilateral” procesul de consolidare democratică. Actorii din societatea civilă operează eficient asupra procesului democratic prin interacţiunea cu alţi actori publici (guvern, parlament, partide politice, grupuri de interese), procese democratice (politice, electorale), mecanisme economice, elite politice guvernamentale, parlamentare etc.

Faţă de politicile publice (economice, fiscale, sociale, culturale, de mediu etc.) cu care societatea civilă se află în contradicţie, reacţiile sunt diversificate, de la simple forme de protest, campanii de presă, la manifestaţii publice de mare amploare. Cum astfel de acţiuni sunt dificil de organizat şi au adesea impact pe termen scurt, reacţia faţă de stat şi politicile sale este gestionată de o serie de structuri care îşi propun să furnizeze variante de politici publice: organizaţiile non-guvernamentale, asociaţiile profesionale, sindicatele, patronatele. Rolul acestora este de a monitoriza activitatea instituţiilor statului şi modul de soluţionare a revendicărilor, de a menţine o presiune constantă asupra decidenţilor politici în furnizarea de soluţii concrete privind problemele cu care sunt sesizaţi (petiţionaţi).

Spre deosebire de Polonia, Ungaria şi Cehia, unde au fost posibile unele elemente de reformă economică şi politică înaintea prăbuşirii comunismului, în România anilor ’80 toate aspectele vieţii sociale erau într-o vizibilă stare de degradare. „Stalinismul naţional” românesc, după cum îl numea politologul Daniel Barbu, amprentat de cultul personalităţii lui Ceauşescu, a avut un efect demoralizator asupra oricărei forme de manifestare a civismului. După decembrie 1989, afirmarea libertăţilor fundamentale şi democratizarea vieţii politice au condus la o explozie a formelor civice de asociere a cetăţenilor. Astfel au apărut o mulţime de organizaţii non-guvernamentale denumite „asociaţii”, „fundaţii”, „organizaţii”, „ligi”, „uniuni” etc.

În primele decenii de postcomunism, cea mai importantă sursă de finanţare a sectorului asociativ din România a fost constituită de fundaţiile şi instituţiile internaţionale. Câteva organizaţii internaţionale prestigioase precum World Vision, HOLT International, Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, Children on the Edge, SERA şi-au deschis filiale în România. Aceste fundaţii au „exportat” în România nu numai programe de finanţare consistente care, de multe ori, s-au întins pe toată perioada tranziţiei româneşti, ci şi know-how, infrastructură specifică, consultanţă şi programe de formare profesională pentru specialiştii români implicaţi în dezvoltarea sectorului asociativ. Fundaţiile străine în parteneriat cu cele autohtone au dezvoltat o serie de servicii (sociale, psihologice, medicale, educaţionale etc.) care prin calitatea lor concurau cu multe din serviciile oferite de sectorul public.

La presiunea unor finanţatori internaţionali precum Banca Mondială, Comisia Europeană de la Bruxelles, Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională, ONU prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare etc., autorităţile publice au iniţiat parteneriate public-private cu organizaţiile non-guvernamentale pentru oferirea unor servicii de calitate beneficiarilor. O serie de organizaţii ca Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Institutul de Politici Publice, Societatea Academică din România, Asociaţia ProDemocraţia, Freedom House România, Transparency International România, Centrul Român pentru Politici Europene, Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei s-au implicat în mod direct şi activ în democratizarea vieţii politice româneşti, transparentizarea guvernării, descentralizarea administraţiei publice, monitorizarea proceselor electorale, combaterea corupţiei etc. Astfel de organizaţii au adus un plus de calitate vieţii din România, iar unele au devenit parteneri credibili şi constanţi ai unor instituţii guvernamentale şi oficialităţi din diverse sfere de activitate.

Activitatea organizaţiilor din societatea civilă nu poate fi separată complet de politică. Prin formularea unor abordări critice faţă de politicile publice, organizaţiile neguvernamentele se poziţionează la un moment dat în opoziţie faţă de guvern şi oamenii săi. Mai mult decât atât, în lipsa unei opoziţii parlamentare eficiente, societatea civilă poate asuma până la un punct rolul de critic al puterii guvernamentale. Cu alte cuvinte, apolitismul societăţii civile este doar un mit sau poate fi un „ideal tip”, la care ne raportăm din punct de vedere etic şi normativ.

Organizaţiile non-guvernamentale s-au implicat şi în reformarea legislaţiei româneşti prin compatibilizarea acesteia cu standardele şi recomandările Comisei Europene şi prin raportarea acesteia la realităţile concrete şi la cerinţele cetăţenilor. În anul 2005, în urma unei iniţiative a Guvernului României de atunci, s-a înfiinţat Colegiul Consultativ al ONG-urilor din România cu scopul de a valorifica expertiza acestor organizaţii în procesul de elaborare a politicilor publice. Deşi lăudabilă, această iniţiativă a avut un caracter mai mult formal, ulterior fiind abandonată. Cetăţenii interesaţi de dezvoltarea societăţii civile pot dona 2% din impozitul anual pe venit pentru finanţarea activităţilor organizaţiilor non-profit şi/ sau se pot implica în activităţi de voluntariat pentru a susţine cauzele promovate de societatea civilă.

Notă: acest articol este o formă revizuită şi adăugită din vol. Ciprian Iftimoaei, Despre securitate, consolidare democratică şi bună guvernare. România în context regional, Editura Lumen, Iaşi, 2015.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri