Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
32,2% dintre cetăţenii români sufereau în 2018 de pe urma privaţiunilor materiale, în scădere de la 37,2% în 2017. În cazul Bulgariei, 32,9% dintre bulgari se confruntau cu lipsuri materiale, în scădere de la 43,8% în 2017.
Pe grupe de vârstă, lucrurile stau după cum urmează: 35,2% dintre copiii români (0-17 ani) erau afectaţi în 2018 de lipsuri materiale, în scădere de la 40,4% în 2017. La sudul Dunării, 28% dintre copiii bulgari sufereau de pe urma privaţiunilor materiale, în scădere de la 44,1% în 2017.
30,5% dintre adulţii români (18-64 ani) aveau de înfruntat lipsuri materiale în 2018, în scădere de la 35,5% în 2017. În Bulgaria, 27,7% dintre adulţi sufereau de lipsuri materiale, în scădere de la 39,6% în 2017.
În ceea ce-i priveşte pe vârstnici (65 de ani şi peste), 35% dintre vârstnicii români trebuiau să facă faţă lipsurilor materiale în 2018, în scădere de la 39,9% în 2017. În Bulgaria, 52,2% dintre vârstnici sufereau de pe urma privaţiunilor materiale, în scădere de la 56,3% în 2017.
Datele sunt furnizate de Eurostat, care a publicat recent şi procentele pentru 2018.
Dacă ne raportăm la perioada 2007-2018, sărăcia - măsurată ca procent al populaţiei care suferă de pe urma privaţiunilor materiale - a scăzut în România de la 54,5% în 2007 la 32,2% în 2018. În Bulgaria a scăzut de la 72,4% în 2007 la 32,9% în 2018.
Deşi diferenţele dintre cele două ţări (cele mai sărace din Uniunea Europeană) erau semnificative în 2007, în 2018 ele au devenit aproape inexistente. Dacă actualul trend se menţine, cel mai probabil în 2019 România va lua locul Bulgariei, devenind oficial cea mai săracă ţară din UE (nu a doua cea mai săracă, aşa cum este în prezent).
În ceea ce priveşte sărăcia în rândul copiilor şi al adulţilor deja stăm mai prost decât Bulgaria - pentru prima oară din 2007 încoace. Dacă bulgarii vor începe să ia măsuri serioase de combatere a sărăciei şi în rândul vârstnicilor, România va coborî şi mai mult în clasament.
Al doilea lucru care merită observat pornind de la datele de mai sus este că la noi, în ciuda retoricii oficiale, politicile de creştere agresivă a salariilor în zona publică nu sunt, de fapt, politici de combatere a sărăciei.
În România, rata obişnuită de scădere a sărăciei este de 3-4 puncte procentuale pe an. În 2018 faţă de 2017, scăderea a fost de 5 puncte procentuale, adică nesemnificativ mai bună decât ritmul obişnuit de scădere. Pentru comparaţie, în Bulgaria în 2018 faţă de 2017 scăderea a fost de 10 puncte procentuale, mult peste rata obişnuită de scădere - ceea ce arată că în cazul Bulgariei avem de-a face cu politici propriu-zise de reducere a sărăciei.
Nu vreau să spun cu asta că creşterile de salarii din domeniul public nu ar fi trebuit să fie făcute într-un fel sau altul, deşi preferabil ar fi fost ca ele să fi fost gândite într-o manieră mai sustenabilă. Spun doar că ele nu pot fi prezentate ca măsuri de combatere a sărăciei, fiindcă datele nu susţin nici pe departe o astfel de interpretare. În realitate, e mult mai probabil ca respectivele creşteri au fost gândite mai degrabă ca mită electorală - de unde şi dezinteresul faţă de sustenabilitatea măsurilor.
Faptul că mita nu şi-a atins scopul şi că România nu a alunecat şi mai mult pe panta iliberalismului - lucru care l-a determinat pe un lider PSD să ceară banii înapoi de la beneficiarii creşterilor salariale - se datorează în principal, cred eu, tocmai faptului că aceste creşteri nu au reprezentat măsuri de combatere a sărăciei (spre deosebire de Ungaria, Polonia sau Turcia, unde guvernele iliberale au redus masiv rata sărăciei).
Nefiind măsuri de combatere a sărăciei, ele nu au generat o bază electorală solidă pentru PSD. Dincolo de asta însă, nu avem cum să nu constatăm că, în ciuda retoricii, PSD e, în realitate, la fel de neinteresat de combaterea sărăciei ca toate celelalte partide de la noi. Indiferent de politicile salariale, sărăcia scade la noi, cum spuneam, într-un ritm de 3-4 puncte procentuale pe an, oricare ar fi partidul aflat la guvernare.
Ultima observaţie pe care vreau să o fac aici este că partidele anti-PSD nu pot spera să câştige alegerile altfel decât rar şi întâmplător (ca în 1996, 2004 şi 2019) dacă nu îşi asumă politici serioase de combatere a sărăciei - semnificativ mai serioase decât cele ale PSD. Din nefericire însă, opoziţia e complet ostilă unor astfel de politici, lucru care şi explică de ce câştigă alegerile doar în rarele momente în care furia anti-PSD devine majoritară şi de ce nu se poate menţine la putere mai mult de un ciclu electoral.
Dacă e într-adevăr democratică, aşa cum pretinde, opoziţia la PSD ar trebui să înţeleagă cât mai repede că nu poţi avea o democraţie solidă într-o ţară relativ săracă, şi mai ales într-una care se pregăteşte să devină oficial cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană. Într-o astfel de ţară, la fel ca în Ungaria sau în Turcia, va exista întotdeauna riscul ca forţele iliberale să înveţe să combată ele sărăcia şi astfel să se stabilizeze la putere şi să erodeze mecanismele şi instituţiile unui stat democratic.
Pe scurt, dacă opoziţia la PSD chiar vrea ca România să fie o ţară democratică, ea trebuie să găsească urgent soluţii de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale - şi să lege aceste soluţii de un proces de democratizare. E singurul mod în care forţele iliberale şi antidemocratice pot fi împiedicate să câştige electorat şi să devină forţe politice dominante.
Sorin Cucerai este traducător şi publicist
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |