Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

România, Bulgaria, sărăcia

GALERIE
sorin cucerai
  • sorin cucerai
- +

32,2% dintre cetăţenii români sufereau în 2018 de pe urma privaţiunilor materiale, în scădere de la 37,2% în 2017. În cazul Bulgariei, 32,9% dintre bulgari se confruntau cu lipsuri materiale, în scădere de la 43,8% în 2017.

Pe grupe de vârstă, lucrurile stau după cum urmează: 35,2% dintre copiii români (0-17 ani) erau afectaţi în 2018 de lipsuri materiale, în scădere de la 40,4% în 2017. La sudul Dunării, 28% dintre copiii bulgari sufereau de pe urma privaţiunilor materiale, în scădere de la 44,1% în 2017.

30,5% dintre adulţii români (18-64 ani) aveau de înfruntat lipsuri materiale în 2018, în scădere de la 35,5% în 2017. În Bulgaria, 27,7% dintre adulţi sufereau de lipsuri materiale, în scădere de la 39,6% în 2017.

În ceea ce-i priveşte pe vârstnici (65 de ani şi peste), 35% dintre vârstnicii români trebuiau să facă faţă lipsurilor materiale în 2018, în scădere de la 39,9% în 2017. În Bulgaria, 52,2% dintre vârstnici sufereau de pe urma privaţiunilor materiale, în scădere de la 56,3% în 2017.

Datele sunt furnizate de Eurostat, care a publicat recent şi procentele pentru 2018.

Dacă ne raportăm la perioada 2007-2018, sărăcia - măsurată ca procent al populaţiei care suferă de pe urma privaţiunilor materiale - a scăzut în România de la 54,5% în 2007 la 32,2% în 2018. În Bulgaria a scăzut de la 72,4% în 2007 la 32,9% în 2018.

Deşi diferenţele dintre cele două ţări (cele mai sărace din Uniunea Europeană) erau semnificative în 2007, în 2018 ele au devenit aproape inexistente. Dacă actualul trend se menţine, cel mai probabil în 2019 România va lua locul Bulgariei, devenind oficial cea mai săracă ţară din UE (nu a doua cea mai săracă, aşa cum este în prezent).

În ceea ce priveşte sărăcia în rândul copiilor şi al adulţilor deja stăm mai prost decât Bulgaria - pentru prima oară din 2007 încoace. Dacă bulgarii vor începe să ia măsuri serioase de combatere a sărăciei şi în rândul vârstnicilor, România va coborî şi mai mult în clasament.

Al doilea lucru care merită observat pornind de la datele de mai sus este că la noi, în ciuda retoricii oficiale, politicile de creştere agresivă a salariilor în zona publică nu sunt, de fapt, politici de combatere a sărăciei.

În România, rata obişnuită de scădere a sărăciei este de 3-4 puncte procentuale pe an. În 2018 faţă de 2017, scăderea a fost de 5 puncte procentuale, adică nesemnificativ mai bună decât ritmul obişnuit de scădere. Pentru comparaţie, în Bulgaria în 2018 faţă de 2017 scăderea a fost de 10 puncte procentuale, mult peste rata obişnuită de scădere - ceea ce arată că în cazul Bulgariei avem de-a face cu politici propriu-zise de reducere a sărăciei.

Nu vreau să spun cu asta că creşterile de salarii din domeniul public nu ar fi trebuit să fie făcute într-un fel sau altul, deşi preferabil ar fi fost ca ele să fi fost gândite într-o manieră mai sustenabilă. Spun doar că ele nu pot fi prezentate ca măsuri de combatere a sărăciei, fiindcă datele nu susţin nici pe departe o astfel de interpretare. În realitate, e mult mai probabil ca respectivele creşteri au fost gândite mai degrabă ca mită electorală - de unde şi dezinteresul faţă de sustenabilitatea măsurilor.

Faptul că mita nu şi-a atins scopul şi că România nu a alunecat şi mai mult pe panta iliberalismului - lucru care l-a determinat pe un lider PSD să ceară banii înapoi de la beneficiarii creşterilor salariale - se datorează în principal, cred eu, tocmai faptului că aceste creşteri nu au reprezentat măsuri de combatere a sărăciei (spre deosebire de Ungaria, Polonia sau Turcia, unde guvernele iliberale au redus masiv rata sărăciei).

Nefiind măsuri de combatere a sărăciei, ele nu au generat o bază electorală solidă pentru PSD. Dincolo de asta însă, nu avem cum să nu constatăm că, în ciuda retoricii, PSD e, în realitate, la fel de neinteresat de combaterea sărăciei ca toate celelalte partide de la noi. Indiferent de politicile salariale, sărăcia scade la noi, cum spuneam, într-un ritm de 3-4 puncte procentuale pe an, oricare ar fi partidul aflat la guvernare.

Ultima observaţie pe care vreau să o fac aici este că partidele anti-PSD nu pot spera să câştige alegerile altfel decât rar şi întâmplător (ca în 1996, 2004 şi 2019) dacă nu îşi asumă politici serioase de combatere a sărăciei - semnificativ mai serioase decât cele ale PSD. Din nefericire însă, opoziţia e complet ostilă unor astfel de politici, lucru care şi explică de ce câştigă alegerile doar în rarele momente în care furia anti-PSD devine majoritară şi de ce nu se poate menţine la putere mai mult de un ciclu electoral.

Dacă e într-adevăr democratică, aşa cum pretinde, opoziţia la PSD ar trebui să înţeleagă cât mai repede că nu poţi avea o democraţie solidă într-o ţară relativ săracă, şi mai ales într-una care se pregăteşte să devină oficial cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană. Într-o astfel de ţară, la fel ca în Ungaria sau în Turcia, va exista întotdeauna riscul ca forţele iliberale să înveţe să combată ele sărăcia şi astfel să se stabilizeze la putere şi să erodeze mecanismele şi instituţiile unui stat democratic.

Pe scurt, dacă opoziţia la PSD chiar vrea ca România să fie o ţară democratică, ea trebuie să găsească urgent soluţii de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale - şi să lege aceste soluţii de un proces de democratizare. E singurul mod în care forţele iliberale şi antidemocratice pot fi împiedicate să câştige electorat şi să devină forţe politice dominante.

Sorin Cucerai este traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

Liste electorale

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri