anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
anunturi

Crochiuri economice

România, construcții bugetare pline de constrângeri (2023)

GALERIE
evolutie_economie1
  • evolutie_economie1
- +

Cu o nedorită regularitate, soldul structural reflectat în construcția bugetului de stat al Românei depășește limita permisă de Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanța/TSCG în cadrul UEM începând cu anul 2016. Acum, dezechilibrul structural este agravat și de efectele nefavorabile ale pandemiei de Covid-19, cele generate de izbucnirea conflictului ruso-ucrainean, precum și de acelea induse de criza energetică. Aici regăsim motivul pentru care şi în anul 2023 se estimează că soldul structural va depăși valoarea limită permisă (respectiv 1% din PIB, potrivit TSCG, ratificat prin Legea nr. 83/2012). Consecința: devine necesară aplicarea unor derogări de la anumite prevederi ale Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, așa cum de altfel s-a mai procedat și în anii anteriori.

 

Potrivit calendarului bugetar prevăzut de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Guvernul ar fi trebuit să depună la Parlament încă de la data de 15 noiembrie, proiectul legii bugetare pentru anul viitor. Excepția este dată doar de situația anilor cu alegeri generale parlamentare în ultimele trei luni ale anului, când avem de-a face cu alte coordonate calendaristice.

Anul acesta însă, s-ar fi impus ca Ministerul Finanţelor, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, să elaboreze proiectul legii bugetare și să-l depună la Guvern pentru prima lectură, până la data de 30 septembrie. Propunerile din partea ordonatorilor principali de credite pentru proiectul de buget şi anexele la acesta, au la bază Scrisoarea-Cadru privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor de buget pe anul 2023 şi a estimărilor pentru anii 2024-2026, precum şi limitele de cheltuieli stabilite, cu luarea în considerare a evoluției anumitor indicatori macroeconomici (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/8514985/Scrisoareacadrubuget2023.pdf). Indicatorii respectivi sunt redați în Tabelul 1.

Proiectul legii în discuție necesită (și) definitivarea raportului privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar 2023 şi proiecţia acesteia pentru intervalul 2024-2026. Să fi fost pus pe masa Legislativului până la data de 15 noiembrie a.c., textul normativ în discuție presupunea ca la acel moment să fie armonizat (și) cu prognozele de toamnă ale Comisiei Naţionale de Prognoză. Trenarea acestor lucrări/demersuri premergătoare adoptării legii bugetului de stat pentru anul viitor este explicabilă din mult mai multe motive decât dificultățile generate de crizele suprapuse traversate în această perioadă. Să amintim că Guvernul a finalizat a doua rectificare bugetară din anul în curs (prima a avut loc în urma adoptării O.G. nr. 19/2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 821 din 19 august 2022), abia la 18 noiembrie.

La această dată a fost publicată O.U.G. nr. 160/2022 cu privire la a doua rectificare a bugetului de stat pe anul 2022 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1115 din data de 18 noiembrie 2022). Este notabil faptul că ultima rectificare a fost pozitivă, având în vedere o creștere a veniturilor bugetului general consolidat cu 500 mil. lei, deficitul bugetar scăzând de la 5,84% la 5,74%. Ne apropiem astfel întrucâtva de cele stabilite prin recomandarea Consiliului UE din 3 aprilie 2020 în vederea încetării situaţiei de deficit public excesiv în care ne situăm încă dinaintea pandemiei (deficitul ESA a depășit pragul stabilit de reglementările europene de 3% din PIB în anul 2019). Cunoaștem deja, potrivit acesteia România ”trebuie să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare pentru corectarea deficitului excesiv”.

Doar că, fie elaborată și aprobată până la finele acestui an, ori chiar ”împinsă” pentru la anul, legea bugetului de stat aferentă anului 2023 trebuie să ia în considerare multiple aspecte prodisciplină bugetară. Între acestea, cea ma importantă este ”traiectoria de ajustare asumată de țara noastră prin intermediul Programului de convergență 2022-2025, care prevede ca deficitul bugetar (în termeni ESA) să nu depășească 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022 și respectiv 4,4% din PIB în 2023.” (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/nfproiectOUGmasirifiscbug_29112022.pdf). Astfel stand lucrurile, la ceea ce trebuie să ne așteptăm în materie de decizie/politică bugetară este concentrarea masivă pe două direcții: limitarea creșterii cheltuielilor permanente (dacă nu chiar înghețarea ori scăderea acestora) și îmbunătățirea semnificativă a colectării creanțelor fiscale.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Testamentul PNL, un nou certificat de naştere pentru PSD

Cosmin PAȘCA

Testamentul PNL, un nou certificat de naştere pentru PSD

Vetuşti, incompetenţi, poate uşor retardaţi, dar în orice caz, mai puţin mizerabili decât liberalii. Or, tocmai această reinventare a PSD ca partid frecventabil, aparent onest, e cel mai toxic testament pe îl lasă PNL după epoca Ciucă-Iohannis.

opinii

Fuga, lupta şi a treia variantă

Briscan ZARA

Fuga, lupta şi a treia variantă

Nimeni nu se gândeşte ce se întâmplă exact în momentul acela, momentul groazei, momentul instinctului maxim de fugă sau luptă, în care niciunul dintre combatanţi nu mai este raţional, când eşti în stare să muşti cu dinţii din carnea celuilalt pentru a nu muri. Atunci nu ştii ce faci, nu mai eşti tu însuţi, ci un criminal în devenire, singurul tău gând fiind să supravieţuieşti, nu te interesează nimic altceva. Nimic.

Cu Pareto, la serviciu şi în pat

Cristina DANILOV

Cu Pareto, la serviciu şi în pat

Una dintre marile probleme ale secolului este, firește, stresul. Și cine nu a fost niciodată stresat de solicitări excesive, aflându-se în imposibilitatea de a îndeplini toate sarcinile pe care și le-a propus într-o zi? La finalul unei zile adeseori ne gândim câte lucruri în orele ce tocmai au trecut au fost de prisos? Cât timp petrecem făcând activități sau lucrări care nu sunt cu adevărat importante? Și, mai ales, câtă energie am folosit pentru a rezolva probleme care nu sunt ale noastre? Și acest lucru se întâmplă pentru că este o mare diferență între ceea ce ar trebui să faci și ceea ce tu, realmente, poți face.

Unificatori şi dezbinatori (II)

Mihai DORIN

Unificatori şi dezbinatori (II)

Când noul război era la porţile cetăţii, România era mai izolată şi mai slabă chiar decât în pragul celuilalt război. Politicienii de strânsură le-au spus românilor că duşmanul e înafară. Şi aşa credem şi azi, din naivitate şi prostie. Din păcate, duşmanii cei mai aprigi ai unităţii României sunt chiar înlăuntrul ei.

pulspulspuls

Iar a ajuns ciuca miştourilor naţionale un ales al ieşenilor

Iar a ajuns ciuca miştourilor naţionale un ales al ieşenilor

Băbăeţ, haidaţ’ bă, dar nici chiar aşa, băă... Iacătă mai jos poza care circulă cu mare frenezie prin mediul online, şi de care se râde cu mare poftă! 

Caricatura zilei

Pițuțurlică

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Un raport al Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj Napoca a stabilit ca teza de doctorat a ministrului de Interne este plagiata. Credeti ca Lucian Bode trebuie sa demisioneze?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.