Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Istoriceşte, România s-a dovedit o ţară care acceptă cu greu standardele occidentale. Şi le însuşeşte doar sub presiune uriaşă, şi renunţă la ele imediat ce contextul politic pare să-i permită asta.
1. La 1877, România devenea de facto independentă. Singurul lucru de care mai avea nevoie era ca şi Marile Puteri să-i recunoască independenţa.
Problema era însă că la 1866 România îşi dăduse o constituţie prin care etnicilor evrei de pe teritoriul ei le erau interzise explicit drepturile politice - lucru care Marilor Puteri li se părea intolerabil.
Până şi otomanii erau îngroziţi. Veneau la români şi-i întrebau: "Bre, dar cât aţi fost în imperiu, nu aveau toate etniile şi religiile drepturi? Dacă voi v-aţi bucurat de libertate, de ce o refuzaţi acum altora?"
Toate lamentaţiile occidentalilor şi ale otomanilor erau constant ignorate de elita politică românească, obsedată de naţionalism etnic. Ba mai mult, erau privite ca dovada unui complot antiromânesc, coordonat din umbră de evrei.
Până după războiul ruso-turc, când occidentalii, a căror putere de negociere a crescut brusc, le-au zis liderilor români: "Dacă nu anulaţi porcăria asta, nu vă recunoaştem independenţa."
A urmat scandalul, în care liberalii şi conservatorii se acuzau reciproc de trădarea românismului. Brătianu şi Kogălniceanu au mers la Congresul de la Berlin, unde au ţinut un discurs halucinant, în stilul lui Vadim Tudor. Occidentalii, complet neobişnuiţi încă cu discursul naţionalismului etnic, au fost şocaţi, n-au înţeles nimic.
Singura concluzie la care au ajuns a fost că românii vor de fapt mai multe teritorii. Aşa că s-au dus la ruşi şi le-au zis "Mai daţi-le ceva din Dobrogea, credem că sunt nemulţumiţi cu cât au primit, altfel nu ne explicăm reacţia lor". Ruşii au zis "Bine, le dăm şi Mangalia, acum o să aibă două porturi la Marea Neagră, ar trebui să le convină".
După care s-au întors la români şi le-au spus "Uite, o să primiţi şi Mangalia, acum e în regulă? Renunţaţi la porcăria aia ca să putem, în fine, să vă recunoaştem şi noi independenţa?".
Spre surprinderea lor, Brătianu şi Kogălniceanu au continuat cu ţărişoara, cu neamul, cu dreptul sângelui, cu ficţiuni istorice - pe scurt, cu tot arsenalul retoric al naţionalismului etnic.
Spre cinstea lor, occidentalii s-au ţinut tari. Congresul de la Berlin s-a încheiat cu recunoaşterea condiţionată a independenţei României (care, cu două porturi proaspăt obţinute la Marea Neagră - Constanţa şi Mangalia - devenea putere regională) - doar din momentul în care evreii locuitori pe teritoriul României vor primi drepturi politice.
În ţară, scandalul ajunsese la paroxism - dar în 1881, după o cosmetizare a constituţiei şi după o mită substanţială acordată Prusiei (cel mai grav scandal de corupţie din epocă), României i-a fost, în fine, recunoscută independenţa.
La noi, Brătianu şi Kogălniceanu sunt trataţi şi astăzi ca părinţi fondatori. În occident, presupunând că cineva i-ar băga în seamă, ar fi trataţi cel mult ca nişte precursori exotici ai lui Hitler, ca exemple de "aşa nu".
2. După primul război mondial, România obţine Transilvania (nu şi Basarabia, în ciuda propagandei oficiale în vigoare până azi). Noile ei graniţe trebuie recunoscute printr-un tratat internaţional.
Occidentalii prind din nou momentul şi revin cu cererea de la 1878, reformulând-o: "Dacă nu acordaţi cetăţenie şi drepturi egale locuitorilor voştri evrei, nu vă recunoaştem noile graniţe - mai ales că nici nu prea ne-aţi fost de mare ajutor în război".
De data asta românii schimbă complet constituţia, pe care o reformulează în termenii naţionalismului civic, aşa încât toţi locuitorii devin cetăţeni, cu drepturi civile şi politice egale. (Toţi locuitorii mai puţin femeile, care continuă să fie excluse din categoria cetăţenilor; ar fi fost prea frumos ca România să ajungă să respecte integral standardele occidentale.)
Lucrurile însă nu durează. Odată cu ascensiunea fascismului, şi mai ales după ce Hitler devine cancelarul Germaniei, România revine la starea ei naturală. Guverne succesive (începând cu un guvern liberal) revin din ce în ce mai apăsat la politica de restrângere a drepturilor politice a etnicilor neromâni (în primul rând a evreilor) - iar în 1940 România devine aliat oficial al Germaniei naziste şi al Italiei fasciste.
Respectarea standardelor democratice occidentale a durat mai puţin de 15 ani.
3. Istoriceşte, România s-a dovedit o ţară care acceptă cu greu standardele occidentale. Şi le însuşeşte doar sub presiune uriaşă, şi renunţă la ele imediat ce contextul politic pare să-i permită asta.
Acum, contextul politic pare defavorabil democraţiei. Asta e tot ce am de spus.
Sorin Cucerai este traducător şi publicist
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |