Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

România. Contexte istorico-politice

GALERIE
sorin cucerai
  • sorin cucerai
- +

Istoriceşte, România s-a dovedit o ţară care acceptă cu greu standardele occidentale. Şi le însuşeşte doar sub presiune uriaşă, şi renunţă la ele imediat ce contextul politic pare să-i permită asta.

1. La 1877, România devenea de facto independentă. Singurul lucru de care mai avea nevoie era ca şi Marile Puteri să-i recunoască independenţa.

Problema era însă că la 1866 România îşi dăduse o constituţie prin care etnicilor evrei de pe teritoriul ei le erau interzise explicit drepturile politice - lucru care Marilor Puteri li se părea intolerabil.

Până şi otomanii erau îngroziţi. Veneau la români şi-i întrebau: "Bre, dar cât aţi fost în imperiu, nu aveau toate etniile şi religiile drepturi? Dacă voi v-aţi bucurat de libertate, de ce o refuzaţi acum altora?"

Toate lamentaţiile occidentalilor şi ale otomanilor erau constant ignorate de elita politică românească, obsedată de naţionalism etnic. Ba mai mult, erau privite ca dovada unui complot antiromânesc, coordonat din umbră de evrei.

Până după războiul ruso-turc, când occidentalii, a căror putere de negociere a crescut brusc, le-au zis liderilor români: "Dacă nu anulaţi porcăria asta, nu vă recunoaştem independenţa."

A urmat scandalul, în care liberalii şi conservatorii se acuzau reciproc de trădarea românismului. Brătianu şi Kogălniceanu au mers la Congresul de la Berlin, unde au ţinut un discurs halucinant, în stilul lui Vadim Tudor. Occidentalii, complet neobişnuiţi încă cu discursul naţionalismului etnic, au fost şocaţi, n-au înţeles nimic.

Singura concluzie la care au ajuns a fost că românii vor de fapt mai multe teritorii. Aşa că s-au dus la ruşi şi le-au zis "Mai daţi-le ceva din Dobrogea, credem că sunt nemulţumiţi cu cât au primit, altfel nu ne explicăm reacţia lor". Ruşii au zis "Bine, le dăm şi Mangalia, acum o să aibă două porturi la Marea Neagră, ar trebui să le convină".

După care s-au întors la români şi le-au spus "Uite, o să primiţi şi Mangalia, acum e în regulă? Renunţaţi la porcăria aia ca să putem, în fine, să vă recunoaştem şi noi independenţa?".

Spre surprinderea lor, Brătianu şi Kogălniceanu au continuat cu ţărişoara, cu neamul, cu dreptul sângelui, cu ficţiuni istorice - pe scurt, cu tot arsenalul retoric al naţionalismului etnic.

Spre cinstea lor, occidentalii s-au ţinut tari. Congresul de la Berlin s-a încheiat cu recunoaşterea condiţionată a independenţei României (care, cu două porturi proaspăt obţinute la Marea Neagră - Constanţa şi Mangalia - devenea putere regională) - doar din momentul în care evreii locuitori pe teritoriul României vor primi drepturi politice.

În ţară, scandalul ajunsese la paroxism - dar în 1881, după o cosmetizare a constituţiei şi după o mită substanţială acordată Prusiei (cel mai grav scandal de corupţie din epocă), României i-a fost, în fine, recunoscută independenţa.

La noi, Brătianu şi Kogălniceanu sunt trataţi şi astăzi ca părinţi fondatori. În occident, presupunând că cineva i-ar băga în seamă, ar fi trataţi cel mult ca nişte precursori exotici ai lui Hitler, ca exemple de "aşa nu".

2. După primul război mondial, România obţine Transilvania (nu şi Basarabia, în ciuda propagandei oficiale în vigoare până azi). Noile ei graniţe trebuie recunoscute printr-un tratat internaţional.

Occidentalii prind din nou momentul şi revin cu cererea de la 1878, reformulând-o: "Dacă nu acordaţi cetăţenie şi drepturi egale locuitorilor voştri evrei, nu vă recunoaştem noile graniţe - mai ales că nici nu prea ne-aţi fost de mare ajutor în război".

De data asta românii schimbă complet constituţia, pe care o reformulează în termenii naţionalismului civic, aşa încât toţi locuitorii devin cetăţeni, cu drepturi civile şi politice egale. (Toţi locuitorii mai puţin femeile, care continuă să fie excluse din categoria cetăţenilor; ar fi fost prea frumos ca România să ajungă să respecte integral standardele occidentale.)

Lucrurile însă nu durează. Odată cu ascensiunea fascismului, şi mai ales după ce Hitler devine cancelarul Germaniei, România revine la starea ei naturală. Guverne succesive (începând cu un guvern liberal) revin din ce în ce mai apăsat la politica de restrângere a drepturilor politice a etnicilor neromâni (în primul rând a evreilor) - iar în 1940 România devine aliat oficial al Germaniei naziste şi al Italiei fasciste.

Respectarea standardelor democratice occidentale a durat mai puţin de 15 ani.

3. Istoriceşte, România s-a dovedit o ţară care acceptă cu greu standardele occidentale. Şi le însuşeşte doar sub presiune uriaşă, şi renunţă la ele imediat ce contextul politic pare să-i permită asta.

Acum, contextul politic pare defavorabil democraţiei. Asta e tot ce am de spus.

Sorin Cucerai este traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri