„România educată” – un proiect prezidențial

Nu știu ce m-a apucat, un impuls venit, așa, din nimic. Am încercat să intru pe website-ul www.romaniaeducata.eu și tot ecranul mi s-a înroșit de avertismente: „Nesecurizat! Conexiunea la acest site nu este sigură. Nu ar trebui să introduci informații sensibile pe acest site (de exemplu parole sau carduri de credit) deoarece ar putea fi furate de atacatori.”

Am vrut să știu amănunte, că m-am speriat rău de tot, și am dat pe detalii. Alte avertismente: „Nesecurizat sau periculos! Nu introduce informații cu caracter personal pe această pagină. Dacă este posibil, nu folosi acest site. Periculos: nu folosi acest site. Dacă apare un ecran de avertisment roșu pe toată pagina, site-ul este semnalizat ca nesigur de Navigarea sigură Google. Site-ul îți amenință confidențialitatea și securitatea, poate folosi abuziv orice informație pe care o primește și ar putea încerca să instaleze software dăunător.” M-au trecut toți fiorii, pe cuvânt.

Ca să pot intra totuși a trebuit să dezactivez avertismentele de securitate. Navigând în continuare pe tărâmul acela lugubru trăiam mereu cu impresia că ceva rău mi se putea întâmpla în orice moment, întrucât din browser mă străpungea permanent, ca un ochi al lui Sauron din Stăpânul Inelelor, cuvântul scris cu roșu „Nesecurizat”, și „Http”-ul tăiat tot cu o linie roșie. Parcă intrasem pe un teren minat, în Dark Web, așa mă simțeam. De pe ecran mă privea cu zâmbetul caracteristic liniștitor, președintele Iohannis. Dar nu mă liniștea, din contra, parcă era ceva sadic în privirea lui, ceva rece și implacabil.

Mi-am încrucișat degetele și cu ochii în toate cele patru colțuri ale ecranului am înaintat în hățișul proiectului.

Încă de la început era mesajul încurajator, ca la orice intrare într-un loc rău famat, dar care vrea să dea impresia de legalitate, că totul e în regulă: «„România Educată” este proiectul generațiilor viitoare, fundamentul pe care să putem construi România următorilor 100 de ani. Un proiect de o asemenea importanță pentru destinul unei națiuni trebuie să fie deschis către toți cei care vor să contribuie, cu responsabilitate, pentru a face posibilă punerea lui în practică.»

Asemenea vorbe goale, cum numai în discursurile lui Ceaușescu de la tribuna vreunui Congres General al Partidului Comunist Român puteai găsi, continuau pe zeci și zeci de pagini din care nu puteai să extragi nicio idee clară, concretă care să zici că poți s-o iei, s-o vinzi și să scoți un ban pe ea.

Am aflat că «Procesul de consultare a durat aproape cinci ani și a implicat peste 64 de instituții publice, ONG-uri, autorități locale/centrale și peste 12.400 de persoane. Au fost organizate de către alte părți interesate peste 80 de evenimente sau proiecte sub egida „România Educată”, iar Administrația Prezidențială a organizat nu mai puțin de 15 evenimente care au generat conținut relevant pentru proiect.»

În fine, pe scurt, proiectul, „inițiat de către Președintele României, Klaus Iohannis, cu scopul de a oferi un răspuns onest provocărilor actuale și viitoare din sistemul de educație”, a fost lansat pe 15 februarie 2016 și finalizat în 2021.

Am citit pe sărite, că nu am putut avea atâta răbdare să parcurg tone de bla-bla-uri, și am dat direct la „Viziune și strategie 2018-2030”. Aici am găsit subcapitolul „Alfabetizare funcțională” care propunea ca țintă reducerea numărului elevilor de 15 ani care au dificultăţi în domeniul alfabetizării funcționale, la un procent mai mic de 15% până în 2020. „Până în 2030, sistemul educațional va contribui la dezvoltarea capacității elevilor de a înțelege și de a corela cu viața reală informațiile pe care le primesc sau la care au acces. De asemenea, se va contribui la creșterea capacității de a identifica, de a înțelege, de a exprima, de a crea și de a interpreta concepte, sentimente, date și opinii, atât sub formă scrisă, cât și orală. Totodată, alfabetizarea funcțională a elevilor se va asocia componenței de alfabetizare socială, întrucât va presupune capacitatea de a comunica și de stabili relații cu alții, într-o manieră adecvată și responsabilă.” Uau, mi-am zis, așa ceva e de anvergură. Marfă, tată!

Nu am aflat totuși nicăieri câți bani au fost băgați în redactarea acestui proiect și cine i-a luat. Nu am putut găsi în niciun loc un buget ca la oricare proiect. Nu am reușit să aflu cine a făcut proiectul și pe câți gologani, pentru că nimeni nu face ceva de asemenea anvergură pe coji de semințe, să fim serioși. Înțeleg că domnul președinte l-a inițiat, dar nu cred că tot el l-a scris. De fapt cred că el nu a scris niciun cuvânt de acolo. Cine și cât a luat un manager de proiect, asistenții lui, angajații? Nu se știe.

Am găsit, în sfârșit, ceva în 2021 după ce proiectul era teoretic încheiat într-o etapă: „5 mai 2021, se alocă pentru România Educată peste 12% din bugetul total PNRR (3,7 miliarde euro din totalul de 29,2 miliarde euro alocați României)”. Au intrat banii aceia? Nu cred pentru că „România educată” rămâne doar un slogan.

Concret, în fiecare an bugetul alocat educației e undeva în jur de 2-3% din PIB.

Alte rezultate „excepționale”: doar 42% dintre copiii care au început clasa întâi în 2011 au promovat examenul de Bacalaureat. „Combaterea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional” punctat, de asemenea, în proiect în cuvinte frumoase a rămas tot pe hârtie. Așa că avem cel mai mare procent din Uniunea Europeană la abandon școlar: circa 30% dintre elevii care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani nu au mai ajuns să se înscrie la examenul de Bacalaureat în acest an. De asemenea, peste 40% dintre români nu au absolvit opt clase, arată datele Recensământului din 2021.

Și, ca să fiu și mai concret, că așa îmi place, scriu aici o știre de pe 20 septembrie, anul curent, nu de alta, dar să se vadă și mai clar efectul „devastator” al alfabetizării, educației ș.a.m.d. implementate cu succes prin acest proiect minunat: „Primul tren electric din România, cu dotări de ultimă generație, a fost lovit cu pietre de un grup de oameni în zona Periș, când se întorcea de la Centrul de Testare Făurei, înainte de a fi dat în circulație. Are șase vagoane, dotări de ultimă generație și poate să atingă o viteză maximă de 160 de kilometri pe oră. Are, de asemenea, băi moderne, prize pentru fiecare rând de scaune, locuri speciale pentru bagaje voluminoase și încălzire în pardoseală. Sunt 350 de locuri, unul dintre vagoane fiind de clasa I. Garnitura, aflată în curs de certificare, a intrat deja în reparații după ce a fost lovită cu pietre.”

Ia de-aici educație, neamule!

 

Briscan Zara este scriitor și publicist

Publicitate și alte recomandări video