România fără copii, țară fără viitor | Adesea, problema e la bărbați, nu la femei. Cât de greu este pentru cuplurile de peste 35 de ani să facă un copil

Medicii cu care a discutat „Ziarul de Iași” recomandă ca, în situația în care un cuplu încearcă să obțină o sarcină timp de un an fără succes, să fie făcut un test de fertilitate. „Ziarul de Iași” v-a prezentat în episodul de ieri al dosarului „România fără copii, țară fără viitor” o parte dintre provocările demografice ale țării. Astăzi vorbim despre cum statul oferă sprijin cuplurilor care se confruntă cu infertilitatea, dar accesul la tratamente precum fertilizarea in vitro (FIV) este adesea limitat de costuri și de resurse.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Mulți bărbați nu recunosc că ar avea o problemă

Prof.dr. Bogdan Doroftei, directorul medical al Maternității „Cuza Vodă” din Iași și fondatorul Centrului de Fertilitate ORIGYN, subliniază că în România există o mentalitate greșită conform căreia femeia este considerată întotdeauna responsabilă pentru infertilitate. Statisticile arată că infertilitatea masculină este de fapt mai frecventă decât cea feminină, reprezentând aproape 45% din cazuri, în timp ce infertilitatea feminină este de aproximativ 35%. Mulți bărbați nu recunosc că ar putea avea o problemă, ceea ce duce la întârzierea diagnosticului.

Dr. Adrian Borș, medic ginecolog la Clinica Atentica, specializat în infertilitate și medicină reproductivă, subliniază că printre principalele cauze ale infertilității se numără un stil de viață nesănătos și vârsta mai înaintată la care multe cupluri încearcă să aibă copii. În cazul bărbaților, o problemă frecventă este calitatea scăzută a spermatozoizilor. Cea mai simplă și accesibilă metodă de a verifica acest aspect este spermograma. Clinica Atentica pune la dispoziție un program gratuit de evaluare a fertilității pentru a ajuta cuplurile să înțeleagă importanța acestor analize. În ceea ce privește femeile, medicul subliniază că există tinere de 25-27 de ani care au o rezervă ovariană foarte mică, similară cu cea a femeilor de 45 de ani care se apropie de menopauză. Aceasta este o situație gravă, care necesită acțiuni rapide. În astfel de cazuri, medicul recomandă fertilizarea in vitro (FIV) fără amânare.

„Mulți bărbați, chiar dacă sunt sănătoși, sportivi, nu fumează și nu beau, ajung să descopere că au probleme de fertilitate atunci când își fac spermograma, chiar dacă nu aveau niciun semn al unei probleme. Este o situație destul de frecventă și, în acest caz, analiza poate arăta rezultate neprevăzute, dar care le permite să ia măsuri. Aceasta este o realitate valabilă atât pentru bărbați, cât și pentru femei”, a explicat medicul.

Stilul de viață poate afecta fertilitatea: un caz concret

Medicul explică faptul că, atunci când spermograma este modificată, problema este tratată de un specialist din echipa multidisciplinară de fertilitate. Acesta subliniază că fertilitatea nu este doar o problemă de ginecologie, iar echipa care se ocupă de tratamentele de fertilitate include nu doar ginecologi, ci și urologi, andrologi, geneticieni, endocrinologi, hematologi, imunologi și psihologi. Pe lângă aceștia, embriologii sunt, de asemenea, parte din echipă. În cazul unei probleme de fertilitate masculină, pacientul va consulta un androlog, care va analiza stilul de viață al acestuia – ce mănâncă, ce bea, cât de mult face mișcare – și va sugera modificări pentru a îmbunătăți sănătatea și fertilitatea.

„Recent, am avut un pacient care avea o spermogramă foarte proastă, dar după doar șase luni de când și-a schimbat stilul de viață, a obținut o îmbunătățire remarcabilă. A renunțat complet la fumat – deși a fost dificil – a redus consumul de dulciuri, a început să facă sport, a slăbit și, drept rezultat, spermograma lui a arătat mult mai bine. Acest caz arată clar că schimbările de stil de viață pot avea un impact mare asupra sănătății. Pacientul s-a simțit mult mai bine și a devenit o persoană diferită. Desigur, dacă există și alte probleme de sănătate, acestea pot fi tratate”, a precizat dr. Borș.

Medicul explică faptul că, în cazul unui dezechilibru hormonal, bărbații pot fi afectați de hormoni la fel ca femeile. În astfel de situații, tratamentele hormonale pot ajuta la creșterea nivelului hormonilor și îmbunătățirea spermogramei. În alte cazuri, poate fi necesară o intervenție chirurgicală, cum ar fi tratamentul pentru varicocel. Toate aceste probleme pot fi corectate, dar cel mai important este ca pacientul își schimbe stilul de viață. Dacă modificările de stil de viață și tratamentele nu dau rezultate, fertilizarea in vitro (FIV) poate fi o soluție rapidă. Medic subliniază că un alt factor esențial este vârsta, în special vârsta femeii, care joacă un rol crucial în evaluarea fertilității, fiind mult mai importantă decât vârsta bărbatului.

„Vreau să pot să-mi dau seama din prima câți ani are fiecare, pentru că dacă ea are 38 de ani și el are probleme cu spermograma, nu aș vrea să-l las să aștepte să slăbească sau să renunțe la fumat, mai ales că nu toți pacienții sunt la fel de motivați ca alții. Unii iau măsuri, alții nu. În astfel de cazuri, îi spun că nu au timp de pierdut, pentru că vârsta ei de 38 de ani este deja un factor important. Dacă ar fi vorba de o femeie mai tânără, aș aborda lucrurile altfel, dar la această vârstă recomand fertilizarea in vitro (FIV) chiar din prima. În schimb, pentru cuplurile mai tinere, care sunt în general mai receptive, pot să le ofer mai mult timp să încerce alte opțiuni”, a adăugat medicul ginecolog.

 Există două programe de susținere a fertilizării in vitro: dar provoacă mai degrabă confuzie

La nivel național există două programe pentru fertilizare in vitro (FIV): unul gestionat de Ministerul Sănătății și celălalt inițiat de Ministerul Familiei, care acum face parte din Ministerul Muncii. Programul Ministerului Sănătății este mai restrictiv și mai puțin accesat, deoarece impune mai multe condiții și oferă un sprijin financiar mai mic. Acesta acoperă 10.000 de lei, dar nu permite proceduri cu ovocite donate, iar vârsta maximă pentru accesare este 40 de ani.

În schimb, programul Ministerului Familiei (actual Ministerul Muncii) este mult mai accesibil și mai avantajos pentru pacienți. Acesta oferă 15.000 de lei, din care 10.000 de lei pentru procedura FIV și 5.000 de lei pentru medicamente. Din acest motiv, majoritatea pacienților aleg acest program, deoarece este mai simplu de accesat și oferă un sprijin mai mare.

Medicii sunt îngrijorați cu privire la funcționarea programului de fertilizare in vitro (FIV) în acest an, deoarece Ministerul Familiei a fost înglobat în Ministerul Muncii. Începând cu 1 decembrie 2024, nu s-a mai putut depune niciun dosar pentru finanțare, iar acum, la începutul lunii aprilie, situația rămâne neschimbată. Deși există vouchere și finanțare alocată pentru acest an, programul nu a fost încă reluat, fiind blocat în procesul de avizare interministerială, unde ar putea rămâne timp de până la opt luni. Medicii subliniază că FIV nu este o procedură care se poate face de pe o zi pe alta și că anul trecut, în doar câteva luni, aproape 9.000 de dosare au fost depuse pentru finanțare. Întârzierile actuale creează incertitudine pentru cuplurile care își doresc un copil și depind de acest sprijin.

„Anul trecut, finanțarea pentru programul FIV a fost pierdută la Ministerul Familiei, însă a fost recuperată datorită presiunii făcute de pacienți, un lucru fără precedent în România. Nu ministerul a obținut banii, ci noi, pacienții. Printr-o operațiune de advocacy, am reușit să obținem, în mod excepțional, finanțare din fondul de rezervă aflat la dispoziția prim-ministrului. În săptămâna Paștelui, i-am trimis 700 de mesaje, iar în final, a fost deschisă această «pușculiță secretă», pentru că, inițial, nu exista buget. Practic, ne-au dat bani din fondul de rezervă. Anul acesta, teoretic există finanțare, dar nu există interes pentru a accelera procesul. Suntem la începutul lunii aprilie și programul încă nu a fost demarat. Ce facem, îl pornim abia în toamnă? Apoi ne vor spune că s-au cheltuit banii… dar FIV nu se face de pe o zi pe alta”, a declarat Nicoleta Brunel, fondatoarea Asociației SOS Infertilitate.

„În momentul de față, lucrurile sunt oarecum în ceață”

Dr. Adrian Borș atrage atenția că întârzierea programului de fertilizare in vitro pune pe pauză multe cupluri care își doresc un copil. Mulți pacienți așteaptă reluarea finanțării pentru a putea începe tratamentul, ceea ce le afectează planurile și speranțele. Deși decontarea nu se face imediat, fondurile sunt alocate și procesul funcționează. Programul a fost activ timp de doi ani sub Ministerul Familiei.

„E corect să folosesc timpul trecut, pentru că în momentul de față lucrurile sunt oarecum în ceață. În momentul de față, programul Ministerului Sănătății este teoretic funcțional, însă se așteaptă aprobarea bugetului național, ceea ce întârzie procesul. Chiar și așa, este clar că acest sprijin este esențial, având în vedere că nouă din zece cupluri depind de această finanțare pentru a putea începe tratamentele pentru infertilitate”, a subliniat prof.dr. Bogdan Doroftei.

Despre poziția Ministerului Muncii pe această temă Ziarul de Iași a scris anterior un articol detaliat. Mai multe detalii găsiți aici. 

Prof. Dr. Mircea Onofriescu, de la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași, menționează că rezultatele Programului Național susținut de Ministerul Familiei sunt foarte bune, acest lucru fiind confirmat de datele disponibile din Iași și de la câteva clinici din București. Raportarea națională ar trebui realizată de actualul Minister al Muncii și Familiei. Sunt sute de sarcini în desfășurare, iar multe dintre ele au dus la nașterea unor copii sănătoși. Prima sarcină obținută prin Programul Național a fost confirmată la Clinica Atentica Iași în septembrie 2024, la o pacientă de 26 de ani.

„Este regretabil că, în continuare, nu există un Registru Național al ciclurilor de fertilizare in vitro, acest lucru fiind cauzat și de faptul că suntem singura țară din Uniunea Europeană care nu are o Lege a Medicinei Reproductive. Totuși, un mic progres a fost realizat prin finalizarea, în 2024, a Ghidului clinicianului și a Ghidului Embriologilor din România. Colaborarea cu Asociația Embriologilor din România a fost extrem de eficientă, iar ghidurile au fost acreditate de Colegiul Medicilor din România, de societățile profesionale relevante și de Comisia pentru Sănătate din cadrul Ministerului Sănătății”, a specificat medicul.

Medicul subliniază că, deși mulți pacienți din țările europene vin în România pentru FIV, numărul ciclurilor rămâne scăzut, deoarece țările vecine oferă sprijin financiar mult mai extins. În România, Programul Național de Fertilizare in vitro trebuie continuat, deoarece cererea depășește fondurile alocate. Rata de succes a procedurilor de FIV este mare, însă există încă multe provocări, cum ar fi lipsa unui Registru Național și accesul limitat la crioconservare. În plus, testarea genetică a embrionilor poate ajuta la reducerea ratelor de eșec. Este important ca autoritățile să înțeleagă necesitatea susținerii acestui program.

Programul FIV nu acoperă întreaga sumă, ci abia jumătate

Prof.dr. Bogdan Doroftei explică faptul că programul Ministerului Sănătății a oferit o sumă de 10.000 de lei încă din 2014, sumă care nu s-a modificat deloc de atunci. Programul Ministerului Familiei, lansat în perioada 2017-2018, acorda 15.000 de lei, însă, între 2014 și 2025, costurile legate de procedurile de fertilizare in vitro s-au dublat, inclusiv prețurile pentru echipamentele necesare. Astfel, a devenit evident că sumele alocate nu mai acoperă întreaga valoare a procedurii.

„În clinica în care lucrez, folosim echipamente și produse aduse din America, dar am avut surpriza neplăcută de a primi facturi cu 60% mai mari decât cele inițiale, fără niciun avertisment. În plus, au adăugat încă 20% suplimentar. Astfel, de la 2014 până acum, costurile pentru medii de cultură și logistică s-au dublat. Aceste creșteri de costuri afectează, evident, și prețul final al procedurilor. Dacă până acum o procedură de fertilizare costa aproximativ 2.500 de euro, acum ajunge la 4.000 de euro. În alte țări, de exemplu în Marea Britanie, costul poate ajunge la 10.000 de lire, iar în Statele Unite la 30.000 de dolari. Deși folosim aceleași produse ca în aceste țări, cum ar fi medii de cultură și echipamente, din păcate nu avem producători locali, iar toate materialele sunt importate. În cadrul programelor de la Ministerul Sănătății și Ministerul Familiei, subvențiile acoperă doar aproximativ 40-50% din costuri, iar în cazul Ministerului Familiei acoperirea ajunge la aproximativ 75%”, a explicat prof.dr. Doroftei.

Dr. Adrian Borș explică faptul că în Iași, costurile pentru fertilizarea in vitro sunt mai accesibile comparativ cu alte mari orașe din țară, precum București, Cluj sau Timișoara. La clinica din Iași, costul total pentru procedura FIV, inclusiv tratamentul, ajunge la aproximativ 4.000-4.500 de euro, în timp ce în alte orașe prețurile pot depăși 7.000-8.000 de euro.

Comparând cu alte țări, dr. Borș menționează experiența unor paciente venite din Germania și Statele Unite. Una dintre paciente, din America, a plătit 33.000 de dolari pentru un FIV, iar alta din Germania a plătit 8.000 de euro. Pacienta din Statele Unite, care nu a reușit să obțină embrioni în urma a două proceduri, a fost sfătuită să încerce o procedură cu donare de ovocite în România, unde costurile sunt mult mai rezonabile. La clinica din Iași, costurile pentru o procedură de donare de ovocite sunt mai mici decât în America, iar pacienta a reușit să rămână însărcinată după ce s-a realizat procedura cu ovocitele sale.

Dr. Borș subliniază că aproximativ 25% dintre pacienți provin din Iași, în timp ce restul vin din diverse județe ale țării și chiar din alte țări, inclusiv din Republica Moldova, Marea Britanie sau Italia.

Publicitate și alte recomandări video