România fără copii, țară fără viitor | În satele din Iași încă se mai nasc mulți copii. Din păcate, mulți în familii cu probleme și de la mame minore. „Totul se rezumă la sărăcie”

„Conform unor rapoarte anterioare, aproximativ 10-15% dintre nașterile din comună sunt ale mamelor minore. Din statisticile noastre rezultă un număr de 20-25 de minore care nasc anual”, a declarat Alexandru Hrițcu, asistent social în cadrul comunei, pentru „Ziarul de Iași”.

Principalele cauze ale acestui fenomen sunt sărăcia, căsătoriile timpurii – mai ales în rândul populației rome – și lipsa modelelor parentale. „Sărăcia este una dintre principalele cauze, deoarece mulți tineri provin din familii cu venituri reduse, unde educația nu este o prioritate , iar fetele ajung să devină mame la vârste fragede. Căsătoriile timpurii ar fi a doua cauză, mai ales în rândul populației rome. Căsătoriile la vârste fragede sunt o tradiție, ceea ce crește numărul mamelor minore. Lipsesc modelele din familie, deoarece multe tinere cresc în medii în care și mamele lor au devenit părinți la vârste mici, perpetuând astfel un cerc vicios”, a adăugat acesta.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Mulți nu știu să se protejeze: „lipsește domnul Trandafir să le explice”

De asemenea, accesul la educație și servicii medicale este limitat, ceea ce contribuie la perpetuarea fenomenului.

„Tot cei mai necăjiți fac copii. Lipsa educației cred că e problema principală. Sau chiar dacă au acces la educație, nu știu să se protejeze. Nu mai este domnul acela Trandafir, legătura dintre profesori și elevi. Înainte știa învățătorul ce fac, din ce familie provin. Am avut foarte multe mămici minore într-o perioadă, acum, din 2019 încoace, mai puțin, nu prea. Și în general termină școala, nu își abandonează copiii”, a precizat Rodica Muntenescu, asistent social în comuna Ciortești.

Multe fete care devin mame renunță la școală din lipsă de educația primită în familie și din cauza responsabilităților familiale. Chiar dacă există programe bine implementate în școli pentru a le informa pe tinere despre contracepție, sănătatea reproductivă și riscurile unei sarcini timpurii, tinerele mame nu țin cont de acestea.

„Tinerele mame beneficiază de sprijin pentru continuarea studiilor, cum ar fi bursele speciale, dar și suport de la psihologul unității. Comuna Lungani este deficitară la servicii medicale deoarece accesul la medici specializați este limitat. Fetele trebuie să meargă în orașe mai mari  precum Iași, Targu Frumos, pentru controale mai complexe. În comună există medici de familie”, a mai explicat Alexandru Hrițcu.

Sprijinul familiei nu e mereu garantat, dar cel mai important

Multe tinere nu cer ajutor de teamă să nu fie judecate, sprijinul familiilor fetelor care devin mame minore fiind cel mai important, după cum explică specialiștii.

„De noi sunt încurajate să finalizeze cursurile, să nu abandoneze. Chiar am mămici care au terminat școala. Cel mai mult contează dacă sunt încurajate și de familie. Altfel, noi degeaba o facem. Pe de altă parte, e o bucurie că se mai face câte un copil, pentru că ne împuținăm”, a declarat Dorinela Alexandru, asistent social în comuna Andrieșeni.

Reacțiile acestor familii variază în funcție de contextul social, cultural și economic al fiecăreia. Totuși, există câteva tipare generale. Revenind la comuna Lungani, unele familii, în special bunicii, își asumă rolul de a îngriji copilul astfel încât mama minoră să poată continua școala sau să își găsească un loc de muncă.

Există cazuri în care părinții fetei o încurajează și o ajută să își refacă viața, fără să o judece prea aspru. Dacă familia are o situație materială mai bună, poate asigura sprijin financiar pentru îngrijirea copilului. Familiile cu un nivel mai ridicat de educație tind să fie mai deschise și să caute soluții pentru a-și ajuta fiica.

În comunitățile rome, sarcinile timpurii sunt mai acceptate, iar familia își asumă rolul de sprijin. În altele, stigmatizarea este puternică.

„În special în rândul romilor familia poate presa fata să se căsătorească prematur cu tatăl copilului, chiar dacă relația nu este una sănătoasă. Dacă familia este deja într-o situație precară, venirea unui copil este văzută ca o greutate în plus, ceea ce poate duce la conflicte. Situația ar putea fi îmbunătățită prin programe educaționale, clinici mobile și sprijin social mai consisten”, a menționat Alexandru Hrițcu.

Tinerele mame care se confruntă cu stigmatizare, depresie postnatală sau alte probleme emoționale sunt consiliate psihologic de către psihologul din comuna Lungani. Așadar, unele familii oferă sprijin, asumându-și creșterea copilului, în timp ce altele văd venirea pe lume a unui copil ca pe o povară suplimentară.

Probleme în comunicarea cu fetele tinere care devin mame

Apar și dificultăți în comunicare în situațiile în care unele minore nu își cunosc drepturile și nu știu ce servicii sociale sau medicale le sunt disponibile.

„Comunicarea cu fetele tinere care devin mame în comuna Lungani poate fi dificilă din mai multe motive. Din cauza rușinii și a stigmei sociale, multe tinere evită să discute despre        sarcină sau să ceară sprijin, de teama de a fi judecate de familie, comunitate sau profesori. În unele cazuri, familiile fie nu le permit să vorbească deschis despre situația lor, fie le impun decizii (de exemplu, să renunțe la școală pentru a se ocupa de copil)”, a adăugat asistentul social.

În ciuda faptului că în comuna Lungani există inițiative care încearcă să sprijine aceste tinere mame, participarea rămâne redusă. „Unele tinere cred că dacă vor cere ajutor, pot fi despărțite de copil sau că vor fi pedepsite de familie”, a mai spus Alexandru Hrițcu.

În ceea ce privește atitudinea comunității față de fenomenul mamelor minore, aceasta este una mixtă.

„Deși au apărut unele schimbări de mentalitate, acestea sunt lente și inegale. Sărăcia continuă să fie un factor major în perpetuarea fenomenului mamelor minore. În multe familii, rolul femeii este văzut în continuare ca fiind de mamă și soție, iar fetele nu sunt încurajate să își urmeze aspirațiile educaționale sau profesionale”, a conchis specialistul.

Astfel, deși la sat încă se nasc copii, fenomenul mamelor minore rămâne o realitate complexă, influențată de factori economici, culturali și educaționali.

Publicitate și alte recomandări video