Caută 
„România fără copii, țară fără viitor” | Sociologii ieșeni analizează: de ce amână tinerii întemeierea unei familii? „Astăzi, copiii nu se mai cresc doar cu lapte cu mămăligă, fasole păstăi și compot de chisăliță”
12 MIN
Lipsa banilor, dorința de a avansa în carieră și nevoia de stabilitate pe toate planurile – personal, profesional și financiar – sunt doar câteva dintre motivele care îi determină pe tot mai mulți tineri să întârzie întemeierea unei familii și să aibă puțini copii sau chiar deloc. De ce nu vor tinerii copii? Sau de ce își doresc, dar la vârste înaintate? În continuarea Dosarului ZDI „România fără copii, țară fără viitor”, vă oferim, în acest episod, perspectiva a trei sociologi ieșeni asupra declinului natalității.
Am stat de vorbă cu prof.dr. Nicu Gavriluță, de la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, cu asist.dr. Vicențiu Gabor, de la Facultatea de Geografie și Geologie, precum și cu conf.dr. Ciprian Iftimoaei, director executiv adjunct al Direcției Județene de Statistică (DJS) Iași, pentru a înțelege mai bine cauzele pentru care tot mai mulți tineri aleg să amâne întemeierea unei familii.
De ce nu își mai doresc tinerii copii?
În prezent, presiunea socială asupra tinerilor de a deveni părinți este mult mai mică decât în trecut. Înainte, tinerii trebuiau să întemeieze o familie la o vârstă fragedă, iar lipsa unei familii era considerată un eșec personal și social. Astăzi, tinerii au mai multă libertate în a-și lua propriile decizii.
„În societatea prezentului, majoritatea părinților sunt mult mai înțelegători și susținători față de deciziile copiilor lor. Familia joacă mai degrabă un rol de sprijin decât unul de presiune, iar tinerii nu se mai simt obligați să se conformeze unor așteptări tradiționale privind momentul în care trebuie să devină părinți”, a declarat Vicențiu Gabor.
În plus, Ciprian Iftimoaei subliniază faptul că toate crizele economice, sanitare și geopolitice, războaiele și calamitățile „generează teamă, anxietate, neîncredere și o descurajare în rândul tinerilor de a mai forma cupluri sau familii, de a avea copii”.
Totuși, decizia tinerilor de a avea copii mai târziu și în număr mai mic este influențată de mai mulți factori, după cum explică cei trei sociologi ieșeni. Printre aceștia se numără considerentele economice, tinerii dorind să atingă o stabilitate financiară înainte de a deveni părinți. Teama de responsabilitățile legate de creșterea unui copil și dorința de a păstra un anumit stil de viață, inclusiv libertatea personală și oportunitățile profesionale, sunt de asemenea factori importanți. În plus, costurile ridicate asociate creșterii celor mici, alături de carieră și aspirațiile personale, determină multe cupluri să se limiteze la un singur copil.
De asemenea, schimbările socio-culturale, „influențate de occidentalizare și dezvoltarea economică”, au dus la modificarea valorilor și normelor legate de căsătorie și nașterea copiilor. Utilizarea contracepției și educația sexuală sunt factori suplimentari care au redus natalitatea, după cum a precizat Ciprian Iftimoaei. Chiar și migrarea tinerilor în căutarea unui trai mai bun are un impact semnificativ asupra scăderii natalității în România.
Instabilitatea financiară și costurile ridicate, principalele piedici în calea întemeierii unei familii
Potrivit sociologilor, principala explicație pentru întârzierea deciziei tinerilor de a deveni părinți o reprezintă situația lor financiară. La vârsta de 20-25 de ani, mulți încă urmează studiile universitare sau se află la începutul carierei profesionale. În acest context, instabilitatea economică influențează negativ planurile legate de formarea unei familii. Sociologii au observat, însă, că acest tip de mentalitate se conturează mai ales în țările în care nivelul de trai a crescut, dar persistă percepția că veniturile nu sunt suficiente pentru a susține o familie.
„Factorii economici joacă un rol important în această decizie. Costul tot mai ridicat al vieții, instabilitatea financiară și dificultatea de a achiziționa o locuință îi determină pe mulți tineri să amâne întemeierea unei familii sau să aibă mai puțini copii. Acest fenomen este vizibil în toate țările dezvoltate sau emergente unde nivelul de trai s-a îmbunătățit, dar, paradoxal, insecuritatea economică resimțită la nivel individual rămâne ridicată”, a explicat Vicențiu Gabor, pentru „Ziarul de Iași”.
Un alt motiv pentru care mulți tineri amână decizia de a deveni părinți este lipsa resurselor financiare necesare pentru achiziționarea unei locuințe proprii. Situația este agravată de creșterea chiriilor. Atunci când o chirie costă între 400 și 500 de euro pe lună, iar veniturile cumulate ale unui cuplu nu depășesc 1.000 de euro, după acoperirea cheltuielilor de bază precum utilități și hrană, apare întrebarea firească: „cum vom reuși să creștem un copil?”. Iar în cazul în care doar unul dintre parteneri are un venit, ideea de a întemeia o familie devine și mai greu de conceput.
„Tinerii se confruntă și cu problema locuirii. Statul nu mai furnizează locuințe sociale, prețurile chiriilor sunt tot mai mare, creditele bancare pentru achiziția de locuințe sunt tot mai costisitoare. Apoi, creșterea și educarea copiilor implică o situație financiar-materială măcar decentă. Este dificil să mai crești copii atunci când ești afectat de deprivare materială și socială, când nu ai un loc de muncă sau câștigi puțin bani”, a precizat Ciprian Iftimoaei.
Cum de aveau strămoșii noștri câte 10 copii?
Și totuși, nu putem să nu ne amintim că, de-a lungul istoriei, în familiile românești au existat adesea și 10 copii, în ciuda resurselor materiale limitate. Sociologul Nicu Gavriluță susține că deși motivele economice influențează decizia tinerilor de a avea puțini copii, greutățile financiare au existat mereu în istoria românilor.
„Este adevărat că viața presupune costuri ridicate, dar niciodată în istoria românilor eu nu am auzit să spună cineva că există un nivel de viață foarte ridicat, costurile sunt acceptabile, veniturile sunt mari și, prin urmare, putem trăi prosper și să avem cât mai mulți copii. De fiecare dată au fost greutăți și dificultăți și, totuși, bunicii noștri au avut și 3, 5, 7 și, uneori, 15 copii”, a precizat Nicu Gavriluță.
Pe de altă parte, Ciprian Iftimoaei subliniază că vremurile s-au schimbat, iar standardele privind creșterea copiilor nu mai sunt aceleași.
„Nu mai merge ca pe vremuri, când se spunea că la masa unde sunt patru linguri mai merge încă una. Astăzi, copiii nu se mai cresc doar cu lapte cu mămăligă, fasole păstăi și compot de chisăliță. Cei care au copii în întreținere știu despre ce vorbesc aici”, a spus Ciprian Iftimoaei, pentru „Ziarul de Iași”.
Cariera, o prioritate înaintea familiei
Cariera a devenit pentru mulți tineri o prioritate. Realizarea profesională este adesea văzută ca o condiție prealabilă pentru întemeierea unei familii. Sociologii au observat această tendință mai ales în rândul femeilor.
De exemplu, Vicențiu Gabor a subliniat că deși mulți tineri consideră atingerea succesului profesional ca fiind o prioritate, „în special femeile se tem că o familie ar putea limita ascensiunea profesională”. Și ce se întâmplă când ating succesul? Specialiștii spun că adesea continuă să amâne decizia de se căsători și a avea copii.
„În plus, în multe cazuri, femeile moderne sunt educate să fie independente și să nu depindă de un bărbat, ceea ce le face să pună accent pe realizările personale, inclusiv în carieră. În cele din urmă, multe femei ajung să ajungă într-o poziție în care aleg o carieră de succes, adesea amânând sau limitând decizia de a întemeia o familie”, a transmis Vicențiu Gabor.
Nicu Gavriluță a vorbit despre „dorința de afirmare profesională”, întrucât majoritatea tinerilor, cu precădere femeile, vor întâi să se realizeze profesional, adică „nu doar să aibă un serviciu, ci și o mobilitate profesională consistentă, recunoaștere, apreciere, recompense sociale și financiare”.
„În ceea ce privește prioritatea profesională, eu cred că viața de familie autentică, religioasă, creștină merge foarte bine și cu evoluția profesională. Te poți căsători, poți avea copil și o poți duce foarte bine și din perspectivă profesională, chiar ai suport, sprijin și motivații suplimentare”, a declarat acesta.
„Emanciparea femeilor conduce la fenomenul de amânare a căsătoriei și nașterii copiilor”
Același lucru a fost scos în evidență și de Ciprian Iftimoaei, care a observat, la rândul său, că „familia și copiii nu mai constituie priorități în viața tinerilor de astăzi, comparativ cu tinerii din secolele trecute”. Educația, formarea profesională și locurile de muncă bine plătite sunt idealurile către care țintesc „mai ales femeile”. Potrivit sociologului, ponderea femeilor din totalul studenților de la Informatică, Automatică, Calculatoare și Telecomunicații urcă România în topul clasamentelor europene.
„S-au îndreptat spre aceste specializării deoarece sunt în căutare de locuri de muncă bine plătite. Ele știu că cele mai bune salarii sunt în domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC)”, a declarat Ciprian Iftimoaei.
Tot Ciprian Iftimoaei a vorbit despre un anume „fenomen de emancipare a femeilor din România”. Potrivit datelor Eurostat prezentate de specialist, tinerele femei pleacă din casa părinților la vârsta medie de 24 de ani, în timp ce bărbații tineri părăsesc domiciliul parental la circa 30 de ani.
„De aici deducem că fetele și tinerele femei sunt interesate de dobândirea unei autonomii în raport cu familia de origine, de independență financiară și materială, de profesie și carieră. Aici vorbim despre un fenomen de emancipare a femeilor din România, oarecum târzie comparativ cu ce s-a întâmplat în spațiul cultural occidental în anii 1960-1980. Toate acestea conduc la fenomenul de amânare a căsătoriei și nașterii copiilor”, a mai spus directorul executiv adjunct al DJS Iași.
De ce amână tinerii căsătoria?
Sociologii spun că amânarea conceperii unui copil are legătură și cu amânare căsătoriei. Nicu Gavriluță a explicat că cercetările sociologile arată că avem de-a face și cu creștere a vârstei căsătoriei tinerilor. Totuși, de ce amână tinerii căsătoria? Numărul crescut de relații și diversitatea acestora, instabilitatea în cuplu, teama de stabilitate, fuga de responsabilitate, neîncrederea și înțelegerea căsătoriei mai degrabă ca o convenție socială decât ca o uniune sacră sunt o parte dintre motivele enumerate de sociologii ieșeni.
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Dar să le luăm pe rând. De exemplu, în privința reticenței față de angajamente de lungă durată, Nicu Gavriluță a spus că mulți tineri nu se simt pregătiți să își asume un angajament stabil și nu văd căsătoria ca pe o prioritate.
„Printre motivele pentru care amână căsătoria este și faptul că au mai multe relații, nu sunt stabili într-o relație, le e frică de o relație stabilă, pentru că ea presupune, la un moment dat, și nepotriviri, neînțelegeri și chiar conflicte, iar ei nu acceptă conflictul. Însă, nu ar accepta nici o viață monotonă, să semene zilele și nopțile între ele, preferând, astfel, diversitatea, aventura și relațiile multiple”, a menționat acesta.
Cât despre fuga de responsabilitate, sociologul a spus că „în special bărbații nu își asumă obligațiile specifice unui cap de familie și, implicit, ale unui viitor tată”. În alte cazuri, chiar nu au încredere unul în celălalt, tinerii rămân în relație, fără a se căsători, și se suspectează unul de celălalt de infidelități.
Sociologul de la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a vorbit și despre dimensiunea religioasă a căsătoriei, pe care mulți nu o mai înțeleg în ziua de astăzi, văzând totul ca pe „o relație socială, o convenție, un acord”. Același lucru l-a expus și Vicențiu Gabor, care a subliniat faptul că „mulți tineri nu mai consideră căsătoria o necesitate, iar ideea de a întemeia o familie a devenit mai flexibilă și mai puțin legată de norme tradiționale”.
Frica de a repeta greșelile părinților – motiv de amânare a întemeierii unei familii
Un alt motiv pentru care tinerii amână căsătoria sau decizia de a avea copii este frica de a replica comportamentele negative din familia lor. De exemplu, mulți dintre ei au fost martori ai unor situații dificile, cum ar fi divorțuri sau nașterea copiilor în afara căsătoriei, situații care au avut rezultate nefavorabile. Conform specialiștilor, din dorința de a nu trăi aceleași experiențe, aleg să amâne angajamentele familiale – atât căsătoria, cât și conceperea copiilor.
„Tinerii trebuie să știe că au fost oameni care au trăit în momente istorice mai grele decât ce trăim noi și au avut foarte mulți copii chiar și în situații limită – război, foamete, crize, boli etc. În ceea ce privește numărul copiilor, nu este obligatoriu ca dacă în familia ta s-a întâmplat o dramă și părinții au divorțat, să se întâmple și în cazul tău așa ceva. Depinde de eforturile pe care le face fiecare om, de karma, gânduri, comportamentele lui”, a declarat Nicu Gavriluță, pentru „Ziarul de Iași”.
Lipsa încrederii: de ce „partener de viață” și nu „iubit” sau „soț”?
Lipsa încrederii în partener este o altă piatră de temelie în amânarea deciziei tinerilor de a se căsători sau a avea copii. Sociologul Nicu Gavriluță a subliniat faptul neasumarea valorilor fundamentale dintr-o relație poate fi observată și prin modul în care tinerii se raportează în ziua de astăzi unul la celălalt, numindu-se doar „partener de viață”. Această denumire, conform specialiștilor, denotă o percepție superficială a relației, bazată pe o încredere minimă, care nu este suficientă pentru a construi un angajament pe termen lung.
„Mai e un motiv de ordin psihic – neasumarea unor valori și lipsa de încredere în ceea ce numesc femeile «partenerul de viață». Deci nu este soț, nu este iubit, este «partener de viață». Expresia spune foarte mult, pentru că relația e una pur socială sau bazată pe o minimă încredere. Ar trebui ca dacă îl iubești pe celălalt să îl investești cu încredere maximă. Evident, ca om, ești și dezamăgit uneori, dar ideal este să îl iubești pe omul de lângă tine cu lipsurile, imperfecțiunile, dar și cu valorile, calitățile și reușitele lui”, a explicat Nicu Gavriluță.
Conștientizarea riscurilor medicale și influența rețelelor sociale în deciziile tinerelor femei
Odată cu accesul la educație, tinerele femei au conștientizat și riscurile medicale asociate sarcinii, după cum au explicat sociologii, lucru care duce către amânare sau decizia de a avea cel mult doi copii.
„Femeile conștientizează riscurile medicale pe care ar trebui să și le asume, dacă rămân însărcinate, în condițiile în care mult timp au luat anticoncepționale sau au trecut prin diferite cure de tratament medical”, a transmis Nicu Gavriluță.
Deși teama femeilor de riscurile medicale asociate sarcinii este de înțeles, este de neînțeles încrederea acestora în rețelele sociale, unde persoane necalificate împărtășesc informații false despre sarcină, lucru care contribuie la amplificarea acestei frici.
Comoditatea, factor în amânarea deciziei de a avea copii
Un alt motiv pentru amânarea sau absența copiilor într-un cuplu este comoditatea. Multe cupluri trăiesc confortabil în formula lor actuală și nu simt nevoia unui copil pentru a se simți împlinite. Nicu Gavriluță spune că preferă să extindă „vârsta de aur” a relației lor, cât mai mult timp posibil, trăind fără a adăuga responsabilități suplimentare.
„Evident că asta trădează și o formă de egoism, de neîncredere, de individualism. Faptul acesta a devenit în spațiul social un fel de modă. Discută cuplurile între ele, se iau unii după alții, iar astfel merg mai departe în relație așa cum știu”, a completat Nicu Gavriluță.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
