România în 2019 (II)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

România în 2019 (II)

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Ar fi multe de adăugat, iar unele criterii sunt dependente şi de viziunea ideologică a fiecăruia dintre noi.

Să continuăm jocul de imaginaţie început săptămâna trecută. Suntem în anul 2019 şi alegerile prezidenţiale şi legislative din noiembrie, organizate simultan, se vor desfăşura pe fondul reformelor instituţionale reuşite în legislatura ce este pe cale să se încheie. Mai important este, însă, faptul că suntem pe cale să atingem alte câteva obiective importante.

Monitorizarea specială a Comisiei Europene în privinţa justiţiei s-a încheiat la sfârşitul lui 2017. „S-a încheiat” este o formulă oarecum nepotrivită, în sensul că a luat sfârşit tratamentul discriminatoriu aplicat României şi Bulgariei; pe fond, Comisia şi-a asumat misiunea de a monitoriza intensiv situaţia şi de a elabora rapoarte vizând toate cele douăzeci şi opt de ţări membre.

De la 1 ianuarie 2018, România şi celelalte ţări interesate, dar ţinute până atunci pe tuşă, au aderat la spaţiul Schengen. Nu se ştie, însă, dacă acordul va putea supravieţui multă vreme în această formă, întrucât mai multe state vest-europene doresc măsuri mai dure de control al imigraţiei. Oricum, a dispărut încă un factor ce menţinea România la un statut inferior, în UE.    

Începând din 2018, îndeplinim fără probleme criteriile de aderare la moneda unică europene. Noul guvern va anunţa, probabil, că România îşi propune să facă acest pas la 1 ianuarie 2022 - la exact douăzeci de ani de la intrarea în circulaţie a monedei euro şi la cincisprezece ani de la aderarea noastră la UE. Cum ultimii ani au adus o îmbunătăţire notabilă a reputaţiei ţării noastre în privinţa politicilor macroeconomice, nu ar trebui să apară obstacole politice serioase. Aşadar, există mari şanse ca, în noaptea Anului Nou 2022, premierul român să extragă din bancomat primii 10 euro. 

Convergenţa a fost facilitată de performanţele economice bune din intervalul 2015-2019. Creşterea economică s-a situat permanent între 3 şi 5 la sută pe an, permiţând României să reducă distanţa - în termeni de PIB/ locuitor, la paritatea puterii de cumpărare - faţă de media comunitară şi totodată faţă de media celor unsprezece ţări postcomuniste din UE. Rămânem, totuşi, pe penultimul loc în ambele clasamente.

Senzaţia generală este aceea că, fără a înregistra progrese spectaculoase, România se comportă din ce în ce mai bine la capitolul atractivitate economică. Spre exemplu, indicele libertăţii economice elaborat de Fundaţia Heritage ne include, în anul 2019, între primele cincizeci de ţări, apropiindu-ne semnificativ de Slovacia şi devansând Ungaria sau Bulgaria (ţări care ne depăşeau, în 2015). Dimensiunea ce a cunoscut progresul cel mai semnificativ este statul de drept, după ce ţara noastră a ieşit întărită - în sensul capacităţii de reacţie a instituţiilor statului - din scandalurile de corupţie ieşite la lumină în perioada 2014-2016.

De altfel, aceste progrese şi eficienţa sporită a politicilor guvernamentale vor permite în curând României să adere la OECD, clubul neoficial al ţărilor dezvoltate. Foarte probabil, primirea noastră în organizaţie se va petrece la doi-trei ani după aderarea la moneda unică europeană, însă responsabilii politici de la Bucureşti nu exclud fixarea unei date mai apropiate.

Mai importantă decât atingerea acestor repere formale este, însă, percepţia generală că România se menţine pe o traiectorie bună. Procentajul populaţiei ce trăieşte în sărăcie a înregistrat o scădere lentă, dar convingătoare, în perioada 2015-2018. Analiştii explică această tendinţă prin apariţia unor investiţii în ramuri economice adecvate zonelor rurale sau micilor oraşe dezindustrializate în ultimele două decenii. Ultimii ani au provocat şi o dezbatere pe marginea unei reforme a învăţământului, în aşa fel încât copiii şi tinerii din zonele şi segmentele dezavantajate să obţină o şansă reală de ascensiune socială.

Desigur, creşterea economică va putea fi susţinută doar prin venirea unor investitori semnificativi, de preferinţă în sectorul prelucrător. Îmbucurător este faptul că, fără a asista la salturi spectaculoase, a crescut atractivitatea zonelor mai sărace sau marginale.

Ameliorarea situaţiei economice şi îmbunătăţirea eficienţei politicilor guvernamentale tinde să îndepărteze România de capcana statului „slab” sau „fragil”, evidenţiată în studiile contemporane asupra guvernanţei naţionale. Pe măsură ce statul şi-a găsit limitele fireşti ale competenţelor, randamentul său a crescut. Anii 2015-2018 au marcat un progres lent, dar constant în această direcţie, corect reflectat în indicele elaborat de Fund For Peace (unde România a urcat, încă din 2018, în categoria ţărilor „stabile”) sau în cel prezentat de revista Foreign Policy, unde culoarea României s-a îndepărtat de nuanţele de roşu specifice mai degrabă regiunilor din afara lumii dezvoltate. 

Evident că ultimii ani au marcat şi o îmbunătăţire a opiniei analiştilor faţă de funcţionarea democraţiei româneşti, reflectată prin urcarea în diversele clasamente pe această temă. Cel mai influent, aparţinând organizaţiei Freedom House, a consfinţit deja (raportul pe 2017) progresele în asigurarea exerciţiului neîngrădit al drepturilor politice pentru toţi cetăţenii. Atenţia se concentrează acum pe lărgirea sferei libertăţilor civile, astfel încât România să atingă cât mai curând - poate chiar în 2020 sau 2021 - standardele atribuite de Freedom House democraţiilor mature.

Din motive de spaţiu, jocul trebuie să se oprească aici. Ar fi multe de adăugat, iar unele criterii sunt dependente şi de viziunea ideologică a fiecăruia dintre noi. În cele două articole, am încercat să prezint câteva progrese la care am putea spera, în viitorul relativ apropiat. Prea puţine vor fi atinse, însă poate că nu este o idee atât de rea să reflectăm la o posibilă normalitate, chiar dacă astăzi ea ne pare a fi îndepărtată.      

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Urâţii învinşi

Cătălin ONOFREI

Urâţii învinşi

USR-PLUS a început deja să-şi piardă termenul de valabilitate şi poate că o perioadă de opoziţie, în care să demareze un amplu proces de deratizare a partidului, ar fi cel mai util lucru pentru viitor.  

Filmuletul zilei

opinii

Fanatici

Briscan ZARA

Fanatici

Nu este ieşire din această situaţie. Iubirea şi ura se hrănesc una din alta ca un şarpe care îşi înghite coada. Am intrat într-o carusel care ne ţine pe toţi ameţiţi şi care deja funcţionează din inerţie. Cine este, printr-un noroc, o întâmplare fericită, aruncat afară şi se trezeşte ca după o beţie are o singură regulă: fără iubire, fără ură şi fiecare pentru el!

10 lecţii despre lumea postpandemică, de Fareed Zakaria

Ciprian IFTIMOAEI

10 lecţii despre lumea postpandemică, de Fareed Zakaria

Pentru cei care trec pragul librăriilor, Fareed Zakaria este cunoscut publicului cititor din România prin lucrările „Viitorul Libertăţii. Democraţia neliberală în Statele Unite ale Americii şi în lume”, „Lumea postamericană”, „10 lecţii pentru o lume postpandemică”, apărute în traducere la Editura Polirom. Pentru această săptămână am ales să scriu despre „lumea postpandemică” a lui Zakaria deoarece este o carte emblematică pentru un curent de gândire care a căpătat o consistenţă redutabilă în relaţiile internaţionale, cu o opţiune fermă pentru abordarea globalistă şi regândirea suveranităţii naţionale în confruntarea cu probleme ca terorismul, migraţia, pandemiile, privilegierea instituţiilor internaţionale în rezolvarea problemelor globale, degajarea unei simpatii faţă de birocraţia europeană şi faţă de experţii/ consilierii ştiinţifici şi, pe alocuri, chiar pentru autoritarismul şi centralismul practicat de China în soluţionarea efectelor pandemiei de COVID-19.

La ceasul adevărului

Mihai DORIN

La ceasul adevărului

La debutul competiţiei interne i-am suspectat pe liderii PNL de existenţa unui pact secret de promovare a imaginii unui partid democrat, promotor neinhibat al competiţiei şi demn de încredere. Reformele pomise nu mai veneau (şi nici nu vor veni), guvernarea era în impas, iar coaliţia tot mai clar boicotată de liderii liberali şi de lupii tineri, care nu puteau admite cedarea unor ministere bănoase de către fostul premier Orban, în favoarea USR PLUS. 

pulspulspuls

Răzgândacul zice că s-a sucit la sugestia unui participant la trafic

Răzgândacul zice că s-a sucit la sugestia unui participant la trafic

Iată, stimaţi telespectatori, userişti au ba, că am aflat în sfârşit care să fie motivul răzgândirii privind demisia în cazul conţilierului local Iulian Huşanu, cel prins de colegii noştri cu “raţa-n gură”, la contracte cu statul! 

Caricatura zilei

Iohannis și Golful

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.