Cu toate ca am tot fost prin Sibiul anului 2007, n-am apucat sa vad cine stie ce din programul capitalei culturale a Europei, intrucit am fost mai mereu fie in drum spre Amnasul parintilor mei, fie venit de la sat la oras strict pentru cumparaturi (presa, piine buna etc.) si internet. Intimplarea face ca intr-o zi de august, in cautarea unui internet-café, am dat peste o expozitie de fotografie, fara nici o exagerare, extraordinara atit din punct de vedere istorico-documentar, cit si din cel artistic. Am intrat din curiozitatea celui care nu pleaca niciodata fara aparatul foto in oras si am iesit cu ditamai cartea-catalog: nu puteam sa rezist tentatiei de-a intra in posesia macar a unei parti din pozele facute de un fotograf care a insotit din anii 1920 pina-n 1992, cu ochi de jurnalist si artist deopotriva, un veac nebun.
Expozitia s-a intitulat Refractari. Spatii vizuale romanesti 1924-1944 (acelasi titlu il are si cartea-catalog in limba germana: Brechungen. Willy Pragher. Rumänische Bildräume 1924-1944, Thorbecke, 2007) si a oferit sibienilor si turistilor din tara si strainatate peste 160 de fotografii facute de Willy Pragher.
Cine a fost Willy Pragher? S-a nascut in 1908 la Berlin dintr-un tata inginer-chimist imigrat in 1904 de la Bucuresti si o mama nemtoaica. A inceput sa fotografieze in 1924 – foto-amintiri din vara acelui an, cind si-a petrecut vacanta la rudele din Romania (bunicii din partea tatalui aveau o casa de vacanta la Predeal, pozele fiind de altfel peisaje de pe Valea Prahovei, din Predeal sau Sinaia). Din 1932 pina-n 1939 a fost fotoreporter liber-profesionist la Berlin, perioada in care si-a si schimbat numele din Prager (numele de fata al mamei sale) in Pragher, intrucit un cunoscut cintaret evreu de cuplete purta acelasi nume, motiv pentru care autoritatile naziste il tot luau la puricat! Intre 1939 si 1944, apoi, a lucrat ca fotograf publicitar pentru firma petroliera OSIN-Distributia la Bucuresti – este si perioada cind a facut cele mai multe fotografii "romanesti", iar editurile care scot manuale de istorie ar gasi in arhiva Pragher multe poze ilustrative pentru Romania interbelica si perioada de razboi! De altfel, in arhiva Pragher de la Staatsarchiv Freiburg, care cuprinde citeva sute de mii de poze, se afla aproximativ 13000 de fotografii facute in Romania – este cea mai mare arhiva foto cu tematica romaneasca din afara tarii! Intre 1945-1949 a fost deportat in Siberia, iar din 1950 pina-n anul mortii (1992), Willy Pragher a trait la Freiburg im Breisgau. A detinut o agentie foto proprie si a avut de-a lungul anilor numeroase expozitii in Germania, dar nu numai.
Inainte sa incerc descrierea in cuvinte, atit cit se poate, macar a citorva fotografii romanesti facute de Pragher, vreau sa subliniez faptul ca volumul-insotitor al expozitiei Refractari. Spatii vizuale romanesti 1924-1944 este o carte-album pe cit de voluminoasa (320 de pagini), pe tot atit de consistenta! Practic, ea ne ofera nu doar un compendiu privind persoana artistului german cu radacini romanesti (aici intra eseul biografic Willy Pragher – fotografician si fotojurnalist al lui Kurt Hochstuhl, Aparatele foto ale lui W.P., semnat de Wolfgang Kubak, Fondul W.P. in Arhiva de Stat de la Freiburg – autor: Christof Strauss si Spatii vizuale romanesti. Etapa bucuresteana din opera lui W.P. de Josef Wolf), ci si unul privind contextul european, german si romanesc atit din punct de vedere fotoartistic, cit si din cel politic (Jurnalismul foto german al anilor 1920 de Thomas Gross, Start spre modernitate? Romania 1918-1945 de Bogdan Murgescu si Mirela-Luminita Murgescu, Germanii din Romania 1918-1945 de Mathias Beer, Urbanism si arhitectura in Bucuresti 1918-1945 de Hanna Derer, Fotografi romani in perioada interbelica de Emanuel Badescu, Fotografia de presa germana in contextul propagandei de razboi al national-socialistilor de Miriam Y. Aranin si Propaganda de razboi din Romania de Mioara Anton).
Partea de catalog la expozitie are cinci sectiuni mari (1. Spatii – Peisaje culturale – Oameni, 2. Marsul victorios al modernitatii, 3. A trai impreuna, 4. De la pace la razboi, 5. Fotografie si realitate), cu subsectiuni (1: Topografii, Peisaje istorice, tara a diversitatii si-a contradictiilor, Oameni – „Chipuri" si „Tipuri"; 2: Societate agrara traditionala, Lumea muncitoreasca industriala, Arhitectura urbana moderna, De la tarani la oraseni; 3: Etnicitate, Stat si minoritati, Forme de comunitate, Identitate de grup si educatie; 4: Schimbari politice si intrarea-n razboi, Razboiul Mondial in mediul fotografiei, Inscenare politica si propaganda de razboi; 5: Etapa bucuresteana din viata lui Pragher, Fotoreporterul, Motive si structuri fotografice, Natura atemporala).
Acum, pozele. Cu parere de rau, o sa ma opresc doar la citeva fotografii care mi s-au parut "descriptibile" si obligatoriu de-a fi retinute. Prima poza ar fi cea facuta de Pragher pe 21 iunie 1941, ziua intrarii in razboi a Romaniei, in fata Palatului Regal din Bucuresti: o multime de oameni, femei si barbati ascultind in genunchi slujba religioasa dedicata celor porniti pe front; a doua este facuta la Cernauti si deja-vu-ul nu ne-nseala deloc – am mai vazut poza asta, doar ca dupa 1989, dupa prabusirea dictaturilor comuniste: sase busturi de "atotputernici" aruncate pe-un maidan (Lenin, Stalin s.a., 24 iulie 1941); poza "Sa se descurce cineva aici", cu o sumedenie de indicatoare de localitati (Tg. Frumos, Tutora, Vaslui, Stefanesti) si sedii (Comandantura locala, etc.), din 25 iulie 1941, Iasi (Iasul, de altfel, mai e prezent cu doua poze, una cu Palatul Culturii vazut "dinspre Mitropolie", se spune, dar e o greseala, poza e facuta dinspre turnul Golia, si una tot cu Palatul Culturii facuta chiar din fata). In fine, last, but not least, poza pe care-am si inclus-o intr-un montaj cu pliantul expozitiei si care se cheama "Natura moarta: Prunc, soldati si strada". A fost facuta in 1942 la Bucuresti si indraznesc sa spun ca daca Pragher ar fi fost fotoreporter american, poza aceasta ar fi putut lua premiul Pulitzer pentru fotojurnalism!
P.S. Am tinut sa insir toate acele sectiuni si subsectiuni pentru ca ilustreaza cu asupra de masura cum ochiul fotografic mereu treaz si atent al lui Willy Pragher a stiut sa imortalizeze pentru contemporani si posteritate deopotriva o Romanie (in cazul de fata) pe cit de complexa, pe tot atit de fascinanta, un motiv in plus pentru care eu unul regret ca aceasta expozitie n-a putut fi vazuta decit la Sibiu, la Bucuresti si la Cluj, cind ea ar merita, ba, ar trebui vazuta de-o tara-ntreaga, de adulti si copii deopotriva, pentru ca – nu-i asa – o imagine spune mai mult decit pot spune 1000 de cuvinte citite-n manuale de istorie sau aiurea! Daramite 160 de imagini, din care multe antologice fie din punct de vedere istoric, fie din cel artistic, uneori chiar din ambele puncte de vedere…
Publicitate și alte recomandări video