România mai primește o „pleașcă” de la Bruxelles datorită Ucrainei 

miercuri, 18 februarie 2026, 18:12
3 MIN
 România mai primește o „pleașcă” de la Bruxelles datorită Ucrainei 

România, alături de alte opt state membre UE care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina vor beneficia de sprijin din partea Comisiei Europene, fiind considerate prioritare securitatea şi rezilienţa, creşterea economică, valorificarea punctelor forte de la nivel local, conectivitatea, scrie news.ro.

De asemenea, Comisia vizează şi abordarea depopulării şi a deficitului de forţă de muncă, precum şi şi consolidarea comunităţilor prin intermediul programului de rezilienţă a mass-mediei şi al combaterii dezinformării. Comisia va iniţia un dialog politic anual la nivel înalt care să faciliteze discuţiile cu privire la acţiunile UE şi la impactul acestora asupra rezilienţei şi dezvoltării regiunilor estice ale UE care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina. Primul astfel de eveniment va avea loc la 26 februarie, când instituţiile financiare vor semna o declaraţie de lansare a mecanismului EastInvest.

”Comisia Europeană a adoptat o strategie cuprinzătoare pentru a intensifica sprijinul acordat regiunilor estice ale UE care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina. Consolidarea prosperităţii şi a rezilienţei acestor regiuni nu este doar o expresie a solidarităţii UE în urma invadării Ucrainei de către Rusia, ci şi o investiţie strategică în securitatea, competitivitatea şi stabilitatea viitoare a Europei. Mai multe regiuni din nouă state membre – Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria – au fost afectate în mod deosebit de războiul hibrid, de migraţia ca armă, de perturbările economice şi comerciale şi de declinul demografic”, anunţă CE.

Comisia subliniază că, de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, UE a extins sprijinul politic, tehnic şi financiar acordat regiunilor sale estice pentru a îmbunătăţi infrastructura, a stimula rezilienţa economică, a dezvolta capabilităţi de apărare, a aborda provocările în materie de energie şi conectivitate şi a sprijini oportunităţile de ocupare a forţei de muncă, iar culoarele de solidaritate UE-Ucraina au susţinut comerţul.

”Cu toate acestea, întrucât condiţiile economice şi de securitate din aceste regiuni continuă să scadă din cauza războiului în curs, este necesar un sprijin suplimentar din partea UE”, precizează instituţia.

Strategia vizează cinci domenii prioritare:

Securitate şi rezilienţă

  • Dezvoltarea Eastern Flank Watch, a iniţiativei europene de apărare împotriva dronelor, a scutului aerian european şi a scutului spaţial european.
  • Crearea unei reţele de practicieni pentru a spori gradul de pregătire şi a încuraja cooperarea clusterelor în materie de rezilienţă transfrontalieră.

Creştere economică şi prosperitate regională

  • Facilitarea accesului la finanţare, inclusiv prin intermediul unei facilităţi EastInvest pentru a ajuta ţările în cauză să acceseze împrumuturi şi sprijin consultativ, reunind Grupul Băncii Europene de Investiţii, alte instituţii financiare internaţionale şi mai multe bănci naţionale şi regionale de promovare.
  • Cooperarea cu Banca Mondială în cadrul iniţiativei Catching-up Regions pentru a stimula dezvoltarea economică în zonele cele mai afectate.

Valorificarea punctelor forte locale

  • Acordarea de prioritate integrării energiei electrice a statelor baltice în reţelele europene şi dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere pentru hidrogen, cum ar fi coridorul nordic-baltic pentru hidrogen.
  • Sprijinirea iniţiativelor industriei circulare, inclusiv a văilor de simbioză industrială şi a centrelor regionale de bioeconomie.

Conectivitate

  • Promovarea conectivităţii digitale şi modernizarea reţelelor de transport, inclusiv a infrastructurii rutiere, feroviare şi portuare cu dublă utilizare, precum şi a conexiunilor transfrontaliere cu Ucraina şi Moldova.

Oameni

  • Abordarea depopulării şi a deficitului de forţă de muncă prin parcursuri de la educaţie la ocuparea forţei de muncă şi consolidarea comunităţilor prin intermediul programului de rezilienţă a mass-mediei şi al combaterii dezinformării.

Pentru a asigura realizarea de progrese, Comisia va iniţia un dialog politic anual la nivel înalt care să faciliteze discuţiile cu privire la acţiunile UE şi la impactul acestora asupra rezilienţei şi dezvoltării regiunilor estice ale UE care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina.

Primul astfel de eveniment va avea loc la 26 februarie 2026, când instituţiile financiare vor semna o declaraţie de lansare a mecanismului EastInvest.

În urma războiului de agresiune al Rusiei, statele membre care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina s-au confruntat cu o creştere mai lentă, cu un declin al investiţiilor, cu depopulare, cu deficite de forţă de muncă şi cu costuri mai ridicate în materie de securitate.

Evaluarea la jumătatea perioadei a politicii de coeziune în 2025 a reprezentat un prim pas în recunoaşterea şi abordarea nevoilor şi provocărilor acestor regiuni, oferindu-le resurse suplimentare.

Propunerile pentru următorul buget al UE (2028-2034) alocă resurse în mod specific pentru regiunile frontaliere estice în cadrul planurilor naţionale şi regionale de parteneriat.

Publicitate și alte recomandări video

Îți recomandăm

Comentarii