Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Ideea că o criză trebuie folosită drept trambulină pentru schimbări curajoase - şi pe alocuri nepopulare - este bine consolidată în arsenalul UE. Cu alte cuvinte, o ţară precum România se confruntă cu riscul ca dinspre Bruxelles să vină direcţii de politică publică pe care, în principiu, ea nu le consideră prioritare sau chiar nu le doreşte.
În aşteptarea reacţiei Parlamentului la noul decret prezidenţial privind starea de urgenţă, este momentul să trecem în revistă câteva posibile consecinţe pe termen mai lung ale crizei COVID-19, pe plan naţional. Presupunem că nu se va ajunge la un dezastru sanitar şi că normalizarea fluxurilor economice nu va întârzia prea mult.
Aşadar, chiar în ipoteza în care economia românească va avea parte de o revenire rapidă, e rezonabil să presupunem că în următorii 4-5 ani autorităţile se vor confrunta cu presiuni încrucişate: îndeplinirea promisiunilor mai vechi sau mai noi de cheltuieli şi investiţii, evitarea unor majorări a principalelor taxe şi impozite şi, în fine, nevoia de a readuce deficitul bugetar în parametrii agreaţi de Uniunea Europeană. Toate acestea ar trebui realizate fără a se ajunge la o pantă prea abruptă a devalorizării monedei naţionale. În mod normal, toţi competitorii electorali ar trebui să ne explice cum vor rezolva această problemă, deşi calitatea răspunsurilor poate fi bănuită. Totuşi, până şi proiectele de ieşire din criză prin mari investiţii publice - desigur, cele care nu sunt simple exerciţii demagogice - vor trebui să selecteze, să ierarhizeze şi, din păcate, să abandoneze unele dintre obiective. Aşadar, chiar şi în ipoteza improbabilă că investiţiile publice nu vor avea de suferit, bătălia politică pentru definirea priorităţilor va fi extrem de dură.
Vom vedea dacă România îşi va putea păstra cota unică şi cifra magică de 16%, precum şi dacă vom putea continua să sperăm la dezvoltare în condiţiile în care veniturile obţinute din impozite şi contribuţii sociale, raportate la PNB, sunt cele mai reduse din UE (cu excepţia Irlandei). Criza COVID-19 va fi interpretată, aproape peste tot în Occident, drept un semnal că statul are nevoie de mai multe resurse din partea societăţii pentru a-şi putea exercita funcţiile, în primul rând pe aceea de protejare a vieţii şi sănătăţii cetăţenilor. Mai mult decât oricând după 1990, climatul intelectual pare să favorizeze etatismul, iar apelurile la solidaritate ar putea să relegitimeze impozitarea progresivă în ţările care au abandonat-o, inclusiv în România. De altfel, cu puţin timp înainte de izbucnirea dramei pe continentul european, comisarul Paolo Gentiloni prezenta neoficial câteva idei de accentuare a integrării, inclusiv în direcţia unei convergenţe a sistemelor de impozitare - cu alte cuvinte, o versiune reambalată a criticii "greilor" UE la adresa statelor care trişează, ispitind investitorii prin impozite atrăgătoare. Nu este deloc exclus ca, după normalizarea situaţiei, aceste idei să fie reluate.
Pe fondul unei lipse de entuziasm generale şi explicabile, egalată de cea (la fel de generală şi explicabilă) a Bruxelles-ului, chestiunea apropierii României de zona euro se amână din nou, fără a fi ajuns cu adevărat pe agenda publică. Vom vedea, foarte curând, cum se va încheia încercarea vecinilor noştri bulgari de a pătrunde în "mecanismul cursurilor de schimb" ERM - II, o anticameră obligatorie de cel puţin doi ani a zonei euro. Spre deosebire de Bulgaria, a cărei monedă naţională este legată de euro printr-un curs fix şi ai cărei indicatori trebuie să se înscrie în plaja convergenţei, România s-a îndepărtat de aceste repere, iar perioada următoare va aduce deviaţii şi mai mari. Aşadar, orice referire la moneda unică ar trebui interpretată drept o dovadă de politeţe: e vorba de o obligaţie conform tratatul de aderare, şi nimic mai mult. În plus, mai ales dacă se va prelungi actuala controversă a "coronabondurilor", o continuare pe alte coordonate a disputei intracomunitare Nord-Sud din anii 2008-2010, este greu de crezut că membrii clubului vor fi bucuroşi de oaspeţi.
Este, de acum, evident că problemele economice generate de pandemie se vor conjuga, la nivel european, cu dorinţa arzătoare a elitelor de la Bruxelles de a pune în aplicare "noul pact ecologic". Ideea că o criză trebuie folosită drept trambulină pentru schimbări curajoase - şi pe alocuri nepopulare - este bine consolidată în arsenalul UE. Cu alte cuvinte, o ţară precum România se confruntă cu riscul ca dinspre Bruxelles să vină direcţii de politică publică pe care, în principiu, ea nu le consideră prioritare sau chiar nu le doreşte. Probabil că efectele economice ale pandemiei vor permite un scurt interval de respiro, însă este evident că următorii ani vor fi extrem de solicitanţi pentru guvernanţii de la Bucureşti, care trebuie să îmbine cu bună credinţă şi eficienţă nobila orientare "verde" cu la fel de nobila obligaţie de a promova însănătoşirea economică şi dezvoltarea României.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Liviu Dragnea a mai înființat o firmă. Domeniul-cheie în care fostul lider PSD vrea să facă bani
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |