Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

România şi UE: economia după epidemie

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Ideea că o criză trebuie folosită drept trambulină pentru schimbări curajoase - şi pe alocuri nepopulare - este bine consolidată în arsenalul UE. Cu alte cuvinte, o ţară precum România se confruntă cu riscul ca dinspre Bruxelles să vină direcţii de politică publică pe care, în principiu, ea nu le consideră prioritare sau chiar nu le doreşte.

În aşteptarea reacţiei Parlamentului la noul decret prezidenţial privind starea de urgenţă, este momentul să trecem în revistă câteva posibile consecinţe pe termen mai lung ale crizei COVID-19, pe plan naţional. Presupunem că nu se va ajunge la un dezastru sanitar şi că normalizarea fluxurilor economice nu va întârzia prea mult.

Aşadar, chiar în ipoteza în care economia românească va avea parte de o revenire rapidă, e rezonabil să presupunem că în următorii 4-5 ani autorităţile se vor confrunta cu presiuni încrucişate: îndeplinirea promisiunilor mai vechi sau mai noi de cheltuieli şi investiţii, evitarea unor majorări a principalelor taxe şi impozite şi, în fine, nevoia de a readuce deficitul bugetar în parametrii agreaţi de Uniunea Europeană. Toate acestea ar trebui realizate fără a se ajunge la o pantă prea abruptă a devalorizării monedei naţionale. În mod normal, toţi competitorii electorali ar trebui să ne explice cum vor rezolva această problemă, deşi calitatea răspunsurilor poate fi bănuită. Totuşi, până şi proiectele de ieşire din criză prin mari investiţii publice - desigur, cele care nu sunt simple exerciţii demagogice - vor trebui să selecteze, să ierarhizeze şi, din păcate, să abandoneze unele dintre obiective. Aşadar, chiar şi în ipoteza improbabilă că investiţiile publice nu vor avea de suferit, bătălia politică pentru definirea priorităţilor va fi extrem de dură.

Vom vedea dacă România îşi va putea păstra cota unică şi cifra magică de 16%, precum şi dacă vom putea continua să sperăm la dezvoltare în condiţiile în care veniturile obţinute din impozite şi contribuţii sociale, raportate la PNB, sunt cele mai reduse din UE (cu excepţia Irlandei). Criza COVID-19 va fi interpretată, aproape peste tot în Occident, drept un semnal că statul are nevoie de mai multe resurse din partea societăţii pentru a-şi putea exercita funcţiile, în primul rând pe aceea de protejare a vieţii şi sănătăţii cetăţenilor. Mai mult decât oricând după 1990, climatul intelectual pare să favorizeze etatismul, iar apelurile la solidaritate ar putea să relegitimeze impozitarea progresivă în ţările care au abandonat-o, inclusiv în România. De altfel, cu puţin timp înainte de izbucnirea dramei pe continentul european, comisarul Paolo Gentiloni prezenta neoficial câteva idei de accentuare a integrării, inclusiv în direcţia unei convergenţe a sistemelor de impozitare - cu alte cuvinte, o versiune reambalată a criticii "greilor" UE la adresa statelor care trişează, ispitind investitorii prin impozite atrăgătoare. Nu este deloc exclus ca, după normalizarea situaţiei, aceste idei să fie reluate.

Pe fondul unei lipse de entuziasm generale şi explicabile, egalată de cea (la fel de generală şi explicabilă) a Bruxelles-ului, chestiunea apropierii României de zona euro se amână din nou, fără a fi ajuns cu adevărat pe agenda publică. Vom vedea, foarte curând, cum se va încheia încercarea vecinilor noştri bulgari de a pătrunde în "mecanismul cursurilor de schimb" ERM - II, o anticameră obligatorie de cel puţin doi ani a zonei euro. Spre deosebire de Bulgaria, a cărei monedă naţională este legată de euro printr-un curs fix şi ai cărei indicatori trebuie să se înscrie în plaja convergenţei, România s-a îndepărtat de aceste repere, iar perioada următoare va aduce deviaţii şi mai mari. Aşadar, orice referire la moneda unică ar trebui interpretată drept o dovadă de politeţe: e vorba de o obligaţie conform tratatul de aderare, şi nimic mai mult. În plus, mai ales dacă se va prelungi actuala controversă a "coronabondurilor", o continuare pe alte coordonate a disputei intracomunitare Nord-Sud din anii 2008-2010, este greu de crezut că membrii clubului vor fi bucuroşi de oaspeţi.

Este, de acum, evident că problemele economice generate de pandemie se vor conjuga, la nivel european, cu dorinţa arzătoare a elitelor de la Bruxelles de a pune în aplicare "noul pact ecologic". Ideea că o criză trebuie folosită drept trambulină pentru schimbări curajoase - şi pe alocuri nepopulare - este bine consolidată în arsenalul UE. Cu alte cuvinte, o ţară precum România se confruntă cu riscul ca dinspre Bruxelles să vină direcţii de politică publică pe care, în principiu, ea nu le consideră prioritare sau chiar nu le doreşte. Probabil că efectele economice ale pandemiei vor permite un scurt interval de respiro, însă este evident că următorii ani vor fi extrem de solicitanţi pentru guvernanţii de la Bucureşti, care trebuie să îmbine cu bună credinţă şi eficienţă nobila orientare "verde" cu la fel de nobila obligaţie de a promova însănătoşirea economică şi dezvoltarea României.   

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri