Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

România trădată

GALERIE
nicolae cretu
  • nicolae cretu
- +

Aţi auzit de Dosarul „Retezat”? Eu sunt dintre cei care au „auzit”, citind ceea ce a scris, sub chiar acest titlu, Ciprian Rus în „Formula AS” (nr. 1437/oct. 2020, p.16-18). Amara şi revoltătoarea poveste a unui jaf-escrocherie avocăţească, doldora de minciuni profitabile urmaşilor grofilor Kendeffy şi acoliţilor lor, în dauna României. 

Dar nu numai de lăcomia şi aroganţa unor străini, pretinsele „victime”, e vorba în paginile de trezire a noastră, a românilor, în paginile la care mă refer, ci totodată, încă şi mai dureros, şi de incompetenţa şi vinovăţia, ambele de maximă gravitate, ale autorităţilor statului român, păgubit aşa de lesne şi cu nepăsare, din păcate, tocmai „cu ajutorul” (sic!) alor „noştri”, al acelora care, reprezentându-ne, ar trebui să vegheze.

Totul pornind de la realităţi şi adevăruri istorice făcute… „uitate” (?!): miezul însuşi al operaţiei de falsificare în profitul celor interesaţi să pozeze în, vai, „nedreptăţiţi” ai trecutului, exact ceea ce nu erau nicicum. Naţionalizările post-Trianon ale latifundiilor grofilor unguri din Transilvania (între ei şi fraţii Kendeffy, din Ţara Haţegului) însemnaseră despăgubiri imense, plătite foştilor proprietari, citez, „până la ultimul ban”, corect şi cinstit. „Optantul” Ludovic primise astfel peste 850000 coroane aur şi nici celălalt frate, Gabor, rămas în ţară, la rându-i nu rămăsese nedespăgubit. Ba se mai profitase, în plus, şi (cu varii tertipuri) de plăţi făcute, atât direct de România, cât şi prin Fondul Agrar Internaţional. Rezultat: „partea de Retezat a lui Ludovic” plătită „de trei ori”. Ce ziceţi de aşa o „nobilă” voricitate? Au avut cui să-i semene şi urmaşii, nu? Ce samsari şi avocaţi, mirosind „ocazia”, au zorit-o prompt pe aproape nonagenara Maria Kendeffy, dintr-un azil vienez, nora văduvă a lui Gabor, să ceară „retrocedarea” părţii „ei” (sic!) din Retezat, pretinsă cu tupeu, în pofida adevărului privind interbelica naţionalizare? Adică, nici mai mult, nici mai puţin decât, exact, sfruntata „restituire” a unei proprietăţi pe care nu avusese cum s-o „moştenească”, aşadar nu-i aparţinuse de fapt niciodată. Iar adevăratului fost proprietar i se plătise de mult tot ce i se cuvenea. Ei, aici intervine, deloc benefic, „rolul” jucat de ai noştri: demnitari, „aleşi”, magistraţi, încă mai pe şleau, de vinovata lor ignoranţă şi nepăsare, dacă nu de prostia lor (sau poate şi mai rău: cârdăşie sadea). „Legea Lupu”, în loc să repare nedreptăţile exproprierilor comuniste, exclusiv (ceea ce era normal), dimpotrivă, a fost un nesperat şi atât de profitabil „cadou” făcut (orbeşte?!) de statul român postcomunist liotei de impostori şi falsificatori de acte, în fapt unei întregi mafii a „retrocedărilor”, falşi proprietari şi falşi „urmaşi”, asmuţiţi să înşface nu numai de samsarii şi avocaţii interpuşi, ci şi, ba chiar mai cu seamă, tocmai de legea „românească”.

Dar aşa, „gândită” şi dată prosteşte sau ticăloşeşte, legea trecuse prin parlamentul mereu plin de diplome şi de doctorate în drept: unde le erau partidelor „experţii”, atât de nesătui, în schimb, de privilegii şi „cheag”, pretins „scut” anticorupţie? Şi oare ce păzeau Serviciile? Sau te pomeneşti că… „nu era treaba lor”. Dar a cui? Mai ales că ţinta predilectă era tocmai Transilvania, „pe tavă” oferită, nu cumva, întâmplător, chiar de niscai demagogi patrihoţi („Nu ne vindem ţara!”). N-a contat adevărul istoric şi juridic al despăgubirilor, făcute „uitate”, nici Ideea Parcului Naţional Retezat, moştenire de patrimoniu (şi ştiinţific) lăsată de savanţi (şi români adevăraţi) ca Alexandru Borza şi Emil Racoviţă. Peste triumful lui Nicolae Titulescu (închinat Ţării) în „Procesul optanţilor” s-au abătut „graba”, nepriceperea şi nepăsarea, toate de neiertat, ale unui obscur prefect de Hunedoara şi ale unui tribunal local (Haţeg), iată, vai, autorităţi „româneşti” pornite grotesc să „rescrie” ele istoria, împotriva tuturor adevărurilor deja evocate, să „restituie” unor false şi pline de tupeu „victime” ceea ce fusese, la vremea sa, răs-răs-despăgubit. Şi „acum” devenea mană cerească pentru impostori, aşa „dintr-un condei”, o odioasă „mutare”, cu pretenţia de a anula ceea ce se făcuse onest şi corect în trecut, mergându-se exact pe drumul opus, al minciunii şi nedreptăţii, dureroasă bătaie de joc peste timp. O singură înaltă Instituţie, Academia Română, s-a bătut în instanţe pentru adevăr, cu tenacitate şi competenţă, cu ataşamentul de facto pentru ceea ce e al nostru şi nu trebuie lăsat pradă nimănui. Refuzând să înghită umilinţa şi falsul, echipa de specialişti a înaltului for a învins minciuna, punând-o în faţa documentelor şi a probelor doveditoare, cum era şi normal. Ceea ce ne bucură, desigur. Dar nu arată „Dosarul Retezat” şi atâtea alte „retrocedări” cel puţin dubioase că mafia profitoare pe urma „legii Lupu” ar merita o severă, intransigentă anchetă care să-i reteze ghearele rapace, fie ele străine, fie cozi de topor? Şi asta fără a întârzia. Sau, vorba lui Ciprian Rus, cu greaua ei amărăciune, rostită în final, aşteptăm, pasivi şi „neatenţi”, înstrăinarea şi a ultimei palme de pământ românesc, din Transilvania, spre satisfacţia prădătorilor?!

Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Alexandru  Ioan Cuza” din Iaşi, critic şi istoric literar

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri