anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Romanian Creative Week Iași - Ce înseamnă industrii creative? Ştiţi că fiecare ieşean a dat 2 lei acestui festival?

GALERIE
RCW
  • RCW
- +

Timp de 10 zile, Iaşul este capitala industriilor creative din România. Romanian Creative Week reuneşte aici peste 800 de artişti, care vor performa în 74 de evenimente din toate domeniile care înseamnă creativitate. Dar ce înseamnă industrii creative? Ce pondere ocupă acestea în economie, şi ce importanţă are Iaşul în acest sector? Câţiva dintre artiştii prezenţi la evenimentul anului 2022 din acest sector au încercat să răspundă la această întrebare.

„Când vorbim de industrii creative ne referim la arte, la literatură, la artele vizuale, artele performance-ului, dar partea bună este că ele se pun în legătură şi scot elemente noi. Se produc acele hibridizări în acest festival, în care lumea literaturii intră în contact cu lumea artelor vizuale, cinematografie, modă”, a explicat Felix Aftene, artist vizual şi preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici Filiala Iaşi, care a oferit şi un exemplu: „Eu am avut un astfel de proiect hibrid, s-a numit Mustaţa lui Dali şi alte culori. Irina (Schrotter) a pus pe rochiile ei nişte printuri cu nişte lucrări de ale mele, acele lucrări l-au inspirat pe Lucian Dan Teodorovici, care a scris o carte, un pictoroman, care a apărut la Polirom, Andrei Cozlac a făcut o proiecţie, deci a făcut un fel de realitate augmentată pe una dintre lucrările mele la Berlin şi la Paris, unde am expus acest proiect, anul acesta în ianuarie şi anul trecut în decembrie. Apar elemente noi, şi din elementul ăsta de noutate reiese relevanţa unui proiect”.

Când se referă la industriile creative, documentele europene au în vedere trei componente: componenta „Cultură” acoperă toate domeniile sectoarelor culturale şi creative, cu excepţia sectorului audiovizual şi al mass-media de ştiri; componenta „MEDIA” oferă sprijin pentru sectorul audiovizual şi cel cinematografic, iar Componenta transsectorială oferă oportunităţi de colaborare între sectoarele culturale şi creativ, audiovizual, mass-media de ştiri, cinematografic.

La mijlocul lunii ianuarie, Bruxellul anunţa că pentru „Europa creativă”, a fost aprobat care un buget de aproximativ 385 de milioane de euro, cu aproape 100 de milioane de euro mai mare decât cel din 2021. Bugetul total disponibil pentru programul „Europa creativă” aferent perioadei 2021-2027 se ridică la aproximativ 2,4 miliarde de euro, o creştere de 63 % faţă de perioada 2014-2020, şi reflectă angajamentul UE de a ajuta sectorul să se refacă şi să devină mai rezilient în anii ce urmează.

De ce acordă Europa o atenţie sporită creativităţii în acest an? Pentru că sectoarele culturale şi creative contribuie atât la coeziunea şi diversitatea socială a Europei, cât şi la economia sa, cu 4,2 % din PIB-ul total al UE şi 3,7 % din forţa de muncă din Uniunea Europeană. „Sectoarele creative şi culturale sunt sufletul societăţii europene şi ştim cât de reziliente au fost în aceşti doi ani care au trecut”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret. Iar Comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, a adăugat: „În 2022, ne vom intensifica sprijinul acordat sectoarelor culturale şi creative din Europa, atât de grav afectate de criza provocată de pandemia de COVID-19, de la cinematografe la festivaluri. Prin intermediul programului nostru «Europa creativă», vom mobiliza fonduri fără precedent”.

Iaşul, capitala industriilor creative

“Asta face Iaşul: formează oameni care respectă faptul că Iaşul le-a dat o şansă. Şi de asta ieşenii trebuie să fie mândri. E important, pentru că, aşa cum spuneam, fiecare ieşean a dat doi lei pentru acest eveniment. Este important pentru noi şi este o responsabilitate mare. Pentru mine ăsta e un lucru foarte important, şi îl respect şi, în ideea asta, am încercat să ridicăm mai sus ştacheta decât la oricare alt eveniment din România”, a declarat Irina Schrotter, organizatorul Romanian Creative Week. Artă, pictură, grafică, muzică, sculptură, modă, literatură, se vor regăsi în festival, mai spune Irina Schrotter: “Iaşul este o scenă foarte primitoare pentru tinerii din industriile creative. O să vedeţi că mai mult de 70-80% din artişti, creatorii noştri, sunt tineri. Ceea ce reuşim noi acum să facem pentru Iaşi este aceea că deschidem drumul către o carieră multor tineri, pentru care sunt convinsă că Iaşul va rămâne în inima lor şi în memoria lor. Şi faptul că poate cândva ei, sau copiii lor, vor povesti într-un interviu că prima lucrare le-a fost finanţată la Iaşi, sau că le-a fost prezentată într-o expoziţie la Iaşi, asta va cântări mult în economia viitorului pentru oraşul nostru. Eu cred că Iaşul trebuie să facă lucrul acesta în continuare, e sămânţa pe care o sădim pentru viitorul acestui oraş şi cred că în felul acesta vom reuşi foarte repede să depăşim oraşe care, din păcate, ne-au depăşit de mult timp”.

Oamenii din Iaşi ar trebui să îşi deschidă inima către nou, crede Ovidiu Buta, cel mai cunoscut stilist din România, cu o carieră internaţională care se întinde pe o perioadă de peste 20 de ani, a lucrat cu numeroase vedete şi manechine între care: Kanye West, Alessandra Ambrosio, Isabeli Fontana, Tony Ward, Sebastian Stan, Lydia Hearst, Jane Seymour şi David Gandy: “Este Iaşul un nucleul al modei din România? Da, firesc, pentru că în clipa în care, cum zici şi de Milano, acolo se prezintă ultimele colecţii, subiectul sezonului în modă, sunt centre care atrag oamenii de modă şi dau mai departe. Şi asta este ce face Iaşul, în mod paradoxal, şi nu de acum ci de prin 1990 şi ceva”.

Vlad Ţenu, un arhitect româno-britanic stabilit la Londra, a studiat arhitectura la Iaşi, Lisabona şi Londra, creează instalaţii sculpturale dedicate unui loc anume, pavilioane expoziţionale şi piese pop-up display, artă publică şi pentru colecţii private, precum şi colaborări creative cu mărci internaţionale şi celebrităţi. “La festival vin cu o expoziţie care se numeşte Heritage Recoded, care lucrează cu tradiţie, cu patrimoniu, cu motive grafice tradiţionale, tot ce înseamnă patrimoniu cultural şi e bazat pe reinventarea lui şi pe proiectarea lui în viitor”, a explicat Vlad Ţenu. Irina Schrotter, îl completează: “Practic, am reuşit să creem o platformă care colectează industriile creative naţionale, regionale şi am reuşit să deschidem şi internaţional evenimentul, pentru că avem designeri pe care i-am invitat şi vin la noi din Singapore, Australia, Danemarca, acolo unde curatorii noştri au coniderat că este un artist care merită să fie în expoziţia lui”.

Cum pot ajuta industriile creative la creşterea economică a Iaşului? - Irina Schrotter explică: “Faptul că Primăria ne sprijină, Ministerul Culturii ne sprijină, parteneri puternici, oameni de afaceri din Iaşi ne sprijină, companii mari care activează la nivel naţional, avem trei bănci în evenimentul nostru. Avem parteneri premium pe toate categoriile, iar ăsta e un lucru care vorbeşte de la sine despre calitatea evenimentului. Problema noastră este să păstrăm standardul şi asta înseamnă costuri, evident. Şi să reuşim să formăm un public care să se bucure de lucrul acesta. Iaşul este deja plin. Noi, ca organizatori, mai avem de făcut cazări şi nu mai avem unde. Asta este ceea ce are nevoie de un oraş ca Iaşul. Are nevoie de evenimente ca acesta care să umple oraşul cu oameni care vin, se bucură, cheltuie, se simt bine, postează despre Iaşi, vorbesc despre Iaşi”.

De ce este important ca oamenii să fie expuşi la artă şi cultură? - Preşedintele Federaţiei Patronatelor din Industriile Creative crede că Iaşul are o istorie şi o tradiţie despre care se vorbeşte, poate, prea puţin. “Ne gândim la Casa Pogor, sediul Junimiei, recent renovată, restaurată, şi care şi-a redeschis porţile publicului. Avem tot felul de clădiri cu poveşti frumoase, cum e Palatul Braunstein, Baia Turcească, nu mai zic de Palatul Culturii, pe care toată lumea îl ştie, şi căruia încercăm şi noi, alături de conducerea de acolo, să îi dăm o faţă mai tinerească. Asta îi lipseşte poate, uneori, oraşului nostru. Este un oraş tradiţionalist conservator, poate prea, dar cred că îi lipseşte vibeul ăsta adus de tineri, de îndrăzneala tinerilor, de curajul lor, de modul lor de a pune problema, de dorinţa lor de a experimenta”.

Sunt ieşenii deschişi pentru experimente? - „Anul trecut, la festival, îşi aminteşte organizatoarea RCW, am văzut unele doamne, care altfel păreau că au alte preocupări, cum şi-au pus căştile de VR pe cap şi au încercat să vadă ce se vede prin casca aia, se distrau, erau foarte drăguţe, interacţionau cu instalaţiile propuse de studenţii de la Universitatea de Arte din Iaşi. Şi asta face parte din educaţia pe care trebuie să o oferim publicului, pentru că noi, aici, folosim destul de multă tehnologie avansată şi lumea, experimentând, vede că nici nu-i creşte pene, nici nu-i cipează nimeni, e vorba doar de tehnologie, e vorba despre viitor”. Acelaşi sfat vine şi de la stilistul Ovidiu Buta, care crede că oamenii trebuie să fie atenţi în primul rând la lucrurile noi, “să le privească mai deschis şi să-şi găsească liniştea stilistică. Iaşul e un oraş cu un stil foarte OK. E şi acest “melting pot” (creuzet), e un oraş foarte divers. Şi în oraşele de acest tip şi stilul e mai vesel, mai optimist, mai jovial. Nu e nimic bătrânicios, am văzut oameni mai în vârstă foarte atenţi la imaginea lor. Nu trecem printr-o perioadă destul de colorată, chiar dacă vitrinele magazinelor din jurul nostru încearcă să spună altceva, pentru simplul motiv că noi suntem în continuare într-o perioadă de tranziţie: Covidul e în stânga şi războiul e în dreapta”.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De ţinut minte

Cătălin ONOFREI

De ţinut minte

Cele cinci mari trădări ale liberalilor.

opinii

Cine mai vrea să fie liber

Briscan ZARA

Cine mai vrea să fie liber

Nu mai există compatibilitate de idei şi credinţe nicăieri. E doar un curent general oficial, impus şi încurajat permanent de stat, la nivel de politică naţională, iar pe acela se merge într-un sens prin propagandă continuă. Se numeşte corectitudine politică. Nu poate fi definit de nimeni prin nimic, de aceea oricine poate face teoretic orice, dar poate fi şi tras la răspundere pentru orice, dacă situaţia o cere.

Curcubeul deasupra unei lumi intolerante

Cristina DANILOV

Curcubeul deasupra unei lumi intolerante

Fiecare dintre noi a avut o experienţă în care s-a simţit deplasat, o situaţie în care s-a simţit ruşinat sau inconfortabil doar pentru că a fost sau a făcut ceva diferit faţă de ceilalţi. Oamenii sunt experţi în a identifica aceste situaţii şi a face glume pe seama lor, uneori, din nefericire, excesiv.

Uzul raţiunii

Nichita DANILOV

Uzul raţiunii

Un popor fără un lider care să-i apere demnitatea şi interesele tinde să devină o mulţime nulă. Oare mai e nevoie să mai spun că spre asta alunecă zi de zi, ceas de ceas, România zilelor noastre?! Căci azi, noi, cei care am trăit în comunism, vedem cum idealurile în care am crezut sunt călcate unul după altul în picioare.

pulspulspuls

Pregătiri de puci la partidoiul ieşean: cine e organizatorul şi cine, vizatul?

Pregătiri de puci la partidoiul ieşean: cine e organizatorul şi cine, vizatul?

Un uichend agitat tare s-a încheiat ieri la partidoiul ieşean, stimaţi telespectatori. Ceva ce nu s-a prea văzut din stradă, că la discreţie lumea de la partidoi e campioană zonală, dar care cică a lăsat urme grele prin multe berouri, dacă nu cumva chiar şi cicatrici pe unele obrazuri mai puţin tăbăcite. 

Caricatura zilei

Retragere din Insula Serpilor

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.