Cele mai mari diferenţe se înregistrează, de exemplu, la utilizarea smartphone-ului pentru cumpărăturile online (88% faţă de 65%, cât e media europeană), mulţumirea faţă de uşurinţa livrării (82% faţă de 75% UE) sau a returului (65% în România, 55% în UE). Informaţiile au fost puse la dispoziţie de compania de curierat DPD România în cadrul evenimentului „Barometrul e-Commerce. Provocări în vremuri de criză”, organizat împreună cu Profit.ro, în parteneriat cu Asociaţia Română a Magazinelor Online. Datele au fost obţinute pe baza unor interviuri online realizate în 21 ţări europene. În România au fost chestionate 1.002 persoane.

Numărul românilor care îşi fac online cumpărăturile a crescut cu 11% în 2020 (faţă de 2019) şi cu 4% în 2021 (faţă de 2020), iar tendinţa de creştere se menţine, arată studiul citat, care ia în calcul aşa-numitul e-Shopper obişnuit, responsabil pentru 94% din cumpărăturile online din România. În ultima lună, e-shopperii români au primit 4,4 colete (media UE este de 5,5 colete), iar pe parcursul anului trecut au făcut, în medie, 50 de achiziţii online, cu 15 mai multe decât în anul 2019.

Pentru români, cumpărăturile electronice aduc o serie de avantaje, ceea ce îi plasează printre cei mai optimişti europeni la acest capitol. Astfel, românii consideră că a cumpăra online înseamnă a câştiga timp (85%, la o medie europeană de 78%), a face economii (69%, faţă de media europeană de 62%) şi a scăpa de stresul cumpărăturilor în mall sau supermarket (75%, mult peste media europeană de 66%).

Atunci când fac achiziţii online, românii folosesc preponderent telefoanele inteligente (88%, mult peste media UE, care este 65%). În acelaşi timp, 79% aleg magazinul online datorită Social media şi influencerilor (în UE, media este de 57%), iar 84% oferă feedback sau îşi împărtăşesc experienţa e-shopping (în vreme ce media europeană la acest capitol este de 69%). În schimb, doar 29% dintre e-Shopperii români sunt înscrişi în scheme de loialitate ale magazinelor, capitol la care media europeană este mult superioară (35%).

Categoriile de produse aflate în top, în România, sunt Beauty & Health Care (61%, mult peste media europeană, care este 48%), Fashion (58%, la fel ca media UE) şi Încălţăminte (54%, peste media europeană, 50%). De altfel, aceste categorii de produse se în topul preferinţelor de pe toate pieţele locale europene, doar ordinea şi procentele fiind diferite. De exemplu, încălţămintea e pe primul loc în Polonia (66%), produsele Fashion în Slovacia (69%) şi cele din categoria Beauty & Health Care în Ungaria (46%).

„e-Shopperii români sunt mai pretenţioşi decât europenii atunci când vine vorba de livrarea produselor achiziţionate online. Ei îşi doresc o livrare personalizată, vor să ştie ora exactă a livrării, să primească în informaţii în timp real în privinţa livrării şi vor mai multe opţiuni de livrare”, a declarat Elena Andrei, CCO DPD România.

Oricum, pentru marea majoritate a e-Shopperilor români (82%) experienţa de livrare rămâne foarte pozitivă, în contextul în care tendinţa europeană în ceea ce priveşte uşurinţa în livrare este mai degrabă în scădere (75%). Locul de livrare preferat rămâne adresa de domiciliu (76% în scădere însă faţă de 2019, sub media europeană, care este 82%), dar se înregistrează o creştere importantă a preferinţei pentru livrările în oficii (28%, în vreme ce media UE este 14%) sau la lockere (21%, mai preferate decât media UE, care este 17%). A scăzut şi preferinţa pentru livrările la locul de muncă 16% (11% media UE), pe fondul răspândirii fenomenul muncii de la distanţă.

Un lucru considerat de experţi ca semn al maturizării pieţei se referă la retururi. Este un capitol la care e-Shopperii români au avansat foarte mult în perioada pandemiei. Dacă în anul 2019, rata de retur era de 7%, anul trecut aceasta a ajuns la 19%, în condiţiile în care media europeană este de 12%. Totul, pe fondul unui nivel ridicat de mulţumire faţă de procesul de returnare a produselor, pe care 65% dintre români îl consideră a fi uşor (media europeană, 55%).

Românii stau mai bine ca media europeană şi la capitolul cumpărături de pe site-uri din străinătate. În vreme de, la nivelul UE, 52% dintre e-shopperi au făcut cumpărături de pe site-uri din afara propriilor ţări, în România procentul e mult mai mare: 69%. Şi gradul de mulţumire pentru achiziţiile din străinătate e mai mare în România: 80% faţă de 73% media europeană. Un alt aspect interesant la acest capitol este acela că românii au preferat magazine din Europa (78%, la o medie UE de 73%), şi s-au renunţat masiv la site-urile chinezeşti, aflate într-o tendinţă de scădere accentuată, de 10 procente.

Dacă vorbim despre pieţele externe în care magazinele româneşti vând cel mai bine, trebuie luate în considerare două categorii. Pe de o parte se află ţările occidentale în care există o diaspora românească numeroasă (Germanie, UK, Spania, Portugalia, Franţa, Olanda, Belgia), unde românii plecaţi din ţară încă preferă magazinele româneşti, eventual din motive sentimentale. Pe de altă parte, sunt pieţele din vecinătate (Bulgaria, Croaţia, Grecia, Polonia, Slovacia şi Ungaria), unde se constată o tendinţă de creştere.

„Ponderea achiziţiilor din România înregistrată în aceste ţări este abia în jur de 2%, ceea ce arată o sub-reprezentare a comerţului electronic românesc în fluxuri cross-border din regiune. Acest lucru trebuie privit ca o oportunitate de business, pentru că este foarte mult loc de creştere pe aceste pieţe insuficient exploatate. Tot aşa cum merită o atenţie mai mare pieţele în care diaspora românească este bine reprezentată şi e-Shopperii de acolo îi pot influenţa şi pe localnici”, a mai declară Elena Andrei, CCO DPD România.

Angajamentul faţă de mediu e o preocupare tot mai întâlnită la e-shopperii români, cel puţin la nivel declarativ, se mai arată în „Barometrul e-Commerce” lansat de DPD România. Astfel, 85% spun că e mai probabil să prefere un magazin online eco-friendly (media europeană, 65%) şi, atunci când este posibil, cumpără produse sustenabile (68% la o medie europeană de 48%). Pe de altă parte, 81% dintre români consideră că responsabilitatea sustenabilităţii le revine brandurilor şi companiilor (media UE este 69%), însă doar 59% se arată dispuşi să plătească mai mult pentru produse şi servicii care protejează mediul (media UE, 41%)