Valoarea remiterilor din 2023 a depășit chiar și nivelul din perioada 2007-2008, anii de imediat după aderarea României la Uniunea Europeană, când a avut loc un exod masiv al românilor în străinătate, scrie zf.ro.

Monica Roman, profesor la Departamentul de Statistică și Econometrie din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), explică acest fenomen prin schimbarea structurii economice a diasporei și creșterea puterii sale financiare.

„Primele valuri de emigranți, care datează din perioada 1992-1995, au deja circa 30 de ani de muncă în afară și au atins un anumit nivel de bunăstare, iar remiterile lor sunt pe măsură“, a declarat aceasta.

În prezent, principalele surse de remiteri sunt Germania și Marea Britanie, care au înlocuit Spania și Italia în topul țărilor de unde provin banii trimiși acasă.

„Aceste țări sunt mai dezvoltate și plătesc salarii pe măsură, așadar oamenii au mai mulți bani de trimis acasă“, explică Dumitru Sandu, sociolog și profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială.

Un alt factor care contribuie la creșterea remiterilor este întoarcerea unor pensionari români în țară, care își portă pensiile în România. De asemenea, unii români se pregătesc să se întoarcă și trimit bani pentru a-și asigura o viață mai bună după revenire.

Constanța Mihăescu, prodecan și profesor al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din cadrul ASE București, adaugă că „mulți tineri care au plecat din țară, odată ce s-au obișnuit cu viața din străinătate, cu greu vor reveni în România. Totuși, există și oameni din alte generații pe care îi trag «rădăcinile» către casă, către România“.

Astfel, remiterile personale rămân o sursă vitală de finanțare pentru economia românească, reflectând atât succesul profesional al românilor din diaspora, cât și legătura lor puternică cu țara de origine.

Publicitate și alte recomandări video