Advertorial (P)

Românii, între bunăstare economică și austeritate

miercuri, 30 octombrie 2019, 02:50
5 MIN

Astăzi aș vrea să abordez câteva subiecte din zona economică. Voi pune față în față măsurile adoptate în ultimii trei ani de Guvernul PSD cu măsurile economice ale PSD aferente perioadei 2017 – 2019 şi le-aș rezuma într-o singură sintagmă: creșterea nivelului de trai pentru toți românii. În „oglindă”, măsurile anunțate de liberali pot fi caracterizate tot printr-o singură expresie: austeritate pentru români.

În primul rând, vreau să demontez o știre falsă: teza ”guvernării dezastruoase” a PSD, promovată de președintele încă în funcție și de PNL pentru a justifica moțiunea de cenzură, e contrazisă de instituții financiare importante. De exemplu, zilele trecute, oficiali ai Fondului Monetar Internațional au anunțat că FMI a revizuit în creștere estimările privind evoluția economiei românești în acest an. Adică, de la 3,1% în aprilie la 4% în octombrie. Decriptarea acestei vești e simplă: economia românească este solidă și în dezvoltare.

A doua sursă oficială importantă: cifrele Eurostat, deci ale institutului european de statistică, arată că, la finalul celui de-al doilea trimestru al anului acesta, România a înregistrat cea de-a doua creștere economică din UE, după Ungaria. Sunt dovezi clare, fundamentate pe cifre, că guvernarea PSD a însemnat dezvoltare și creșterea veniturilor românilor și în niciun caz ”un dezastru”.  

Programul eficient de consolidare a veniturilor românilor, promovat de guvernarea PSD prin creșterile succesive de salarii și pensii, a dat roade. Iar evidența este recunoscută într-un studiu independent, realizat de GfK – una dintre cele mai prestigioase companii de cercetare de piață – care atestă că puterea de cumpărare a românilor este mai mare cu 14% decât anul trecut.

Încă o măsură care va avea un impact pozitiv imediat, cu efecte clare, cuantificabile: pe 16 octombrie, Guvernul a început plata în avans a subvențiilor către fermierii care au depus cereri unice de plată în anul curent. Cuantumul avansului care se dă pentru plata directă pe suprafață e de 102 euro pe hectar, iar suma totală prevăzută pentru aceste plăți directe pe suprafață e de 987 milioane euro. Acestea se vor face în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie, iar de ele urmează să beneficieze aproximativ 850.000 de fermieri din țara noastră. Logica acestei decizii e simplă: plata în avans a subvențiilor de la UE ajută fermierii cu lucrările agricole de toamnă. Aceeași măsură, a plății în avans, s-a petrecut și în 2018 și 2017. Poate și datorită acestor acțiuni, în 2018, România a avut cea mai mare producție de porumb și floarea soarelui din UE.

În acest context, este imposibil de explicat de ce PNL vrea impozitarea suplimentară a pensiilor și salariilor. Deși reprezentanții PNL susțin că nu vor tăia pensiile și salariile, recunosc oficial că vor să le impoziteze suplimentar. Rezultatul este același: mai puțini bani în buzunarele românilor, doar că încearcă o „cosmetizare” a hotărârii pe care au luat-o.

„Orice venit trebuie impozitat”, a spus zilele trecute un lider liberal. Ce înseamnă asta, concret, care ar fi efectele? Iată-le pe cele mai importante: impozitarea cu 10% a pensiilor sub 2.000 de lei, care sunt în prezent scutite de impozitul pe venit. Reintroducerea obligației de plată a CASS de 5,5% pentru toate pensiile. Impozitarea salariilor IT-iștilor și a celor care lucrează în cercetare-dezvoltare. Deci, în concluzie, mai puțini bani în buzunarele acestor categorii socio-profesionale.

„Bugetarii trebuie să accepte să plătească taxe mai mari pe venit decât cei din sectorul privat”, a afirmat un alt liberal. După ce Guvernul PSD a adus veniturile bugetarilor într-o zonă a normalității, acum, cei care pretind că se pregătesc de guvernare anunță supra-impozitarea bugetarilor. Or, toată lumea știe că impozite mai mari înseamnă venituri nete mai mici.

PSD vrea să mărească salariul minim pentru a treia oară de când a preluat guvernarea țării și face dovada că respectă până la capăt angajamentul de a asigura bunăstare românilor. Deși este interimar, guvernul Dăncilă poate să adopte această măsură în temeiul prevederilor Codului Muncii. De la 1 ianuarie 2020, salariul minim net va fi de 1.363 de lei, cu 55% mai mare față de 878 de lei cât era atunci când PSD a preluat guvernarea. Pentru cei cu studii superioare și un an de vechime, salariul minim net va ajunge la 1.563 de lei.

Impactul va fi relevant pentru români: beneficiari direcți vor fi peste 1,3 milioane de români, la care se adaugă 116.000 de angajați cu studii superioare și cel puțin 1 an vechime.

PNL, în schimb, a anunțat eliminarea salariului minim pe economie – o măsură catastrofală, care va bulversa întreg sistemul de salarizare al țării și care va produce grave turbulențe economice și sociale.

O altă intenție, cea a concedierii a sute de mii de bugetari, va provoca atât convulsii sociale cât și efecte negative în toată zonele: în administrația publică, în școli și spitale, vor fi concediați și pompieri, polițiști, militari.

În acest moment de răscruce ne aflăm acum. După trei ani în care veniturile tuturor românilor s-au majorat constant, după ce puterea de cumpărare a crescut semnificativ, există riscul major ca toată această construcție să se prăbușească peste noapte. În cazul în care vor reuși să ajungă la guvernare, liberalii trebuie să procedeze precum croitorii: să măsoare de 10 ori înainte de a lua o decizie. Pentru că ideile lor enunțate până acum, cu impact economic major și dezastruos, ar putea fi ireversibile, răul pe care l-ar putea face ar fi aproape imposibil de reparat.

 

Victorel LUPU

Senator PSD Iași                              

Comentarii