În ciuda menținerii unei dobânzi ridicate la creditele acordate pentru locuințe care s-a situat în jur de 8% încă din vara anului trecut, volumul creditării a crescut din vara anului 2023. Chiar în condițiile în care dobânzile creditelor ipotecare sunt aproximativ duble față de cât erau cu 2-3 ani în urmă, potențialii clienții nu au mai așteptat scăderea dobânzilor, existând riscul ca să crească prețul unei locuințe noi sau chiar mai veche, scrie cursdeguvernare.ro.

În acest caz s-a manifestat și concurența de pe piața interbancară, băncile oferind posibilitatea de a refinanța un credit oricând, obținând o dobândă mai scăzută, însă prețul casei nu mai poate fi micșorat după achiziție. Stocul creditelor imobliare a urcat în aprilie la 106,2 mld lei, egalând vârful din decembrie 2022, după ce în iulie 2023, se consemnase o scădere la 104,6 mld lei, arată aceeași sursă.

Câteva scenarii

În plus, dacă inflația va continua să scadă, BNR va reduce dobânda cheie în luna iulie, declanșând ciclul de relaxare monetară. Cum piața imobiliară a fost parțial blocată de creșterea prețurilor la materialele de construcții și de creșterea puternică a dobânzilor, dezvoltatorii imobiliari sunt mai dispuși să scape de stocurile de locuințe nevândute pentru a-și continua activitatea. Lunile martie și aprilie au adus o creștere a cererii de creditare din partea gospodăriilor populației, în special pe segmentul creditelor de consum, care au crescut la un maxim istoric de 67,5 miliarde lei. La aceasta a contribuit reducerea ratei dobânzii la noile credite de consum, de la 13,03% în ianuarie, la 10,69% în luna aprilie, conform datelor publicate de BNR.

Citiți aici integral Ziarul de Business nr. 10

Creșterea s-a consemnat doar la creditele acordate în lei, cele în euro fiind mai puțin accesate. Aceasta și deoarece cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil în aprilie și mai, în contextul reconsiderării de către investitori a traiectoriilor probabile ale ratelor dobânzilor băncilor centrale majore, dar și pe fondul atractivității relative încă ridicate a plasamentelor în moneda națională și al expectațiilor ameliorate privind evoluția raportului leu/euro. Rata medie a dobânzii la creditele noi acordate clienților nebancari a înregistrat o scădere considerabilă în aprilie (-0,30 puncte procentuale, la 8,28 la sută), după o altă scădere de 0,50 puncte procentuale în martie, ceea ce a surclasat aprecierea din primele două luni ale anului.

Descreștere pronunțată

Evoluția dobânzilor a reflectat mai cu seamă descreșterea pronunțată consemnată de costul mediu cu dobânda pe segmentul populației (-0,24 puncte procentuale față de luna aprilie, la 8,28 la sută), în contextul scăderii ample a ratei dobânzii la creditele noi pentru consum (-1,49 puncte procentuale) și al majorării volumului acestor credite până la un maxim istoric. În același timp, rata medie a dobânzii la creditele noi ale societăților nefinanciare s-a redus cu 0,08 puncte procentuale (la 8,30 la sută). Luna mai a marcat o temperare neașteptată a consumului, indicatorul pentru încrederea consumatorilor coborând la nivelul lunii martie, după ce în aprilie urcase cu două puncte procentuale, la -13,6.

Totuși, încrederea consumatorilor în mai a fost superioară față de întreg anul 2023, ceea ce înseamnă că în 2024 va avea o contribuție pozitivă la expansiunea PIB. Indicatorul de sentiment economic (ESI) – un indicator compozit calculat de Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN) a Comisiei Europene. Obiectivul său este de a urmări creșterea PIB-ului la nivelul statelor membre, al UE și al zonei euro – ,  a scăzut în mai la 102,6 de la 104,8 în luna precedentă. Încrederea s-a deteriorat la toate capitolele în această lună, cea mai notabilă scădere fiind înregistrată în componenta comerțului cu amănuntul. Indicatorul de așteptări de angajare (EEI) a scăzut, de asemenea, la 108,7 în luna mai, față de 109,6 în luna precedentă. La nivelul UE, ESI paneuropean a crescut ușor în mai, până la 96,5 față de 96,2 în aprilie.

Românii țin în bănci aproape 590 miliarde de lei

Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în luna aprilie 2024 cu 0,9% faţă de luna anterioară, până la nivelul de 589,925 miliarde lei, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior s-au majorat cu 11,9% (5,6% în termeni reali), arată datele Băncii Naţionale a României (BNR). Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii aprilie 2024 un sold de 689,379 miliarde lei. Aceasta a crescut cu 1,4% (1,3% în termini reali) faţă de luna martie 2024, iar în raport cu aprilie 2023 s-a majorat cu 11,4% (5,2% în termeni reali).

”Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în luna aprilie 2024 cu 0,9% faţă de luna anterioară, până la nivelul de 589,925 miliarde lei, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior s-au majorat cu 11,9% (5,6% în termeni reali). Depozitele în lei ale rezidenţilor, cu o pondere de 70,6% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 1,2% faţă de luna martie 2024, până la 416,239 miliarde lei. Comparativ cu luna aprilie 2023, acestea s-au majorat cu 16,4% (9,9% în termeni reali)”, arată datele BNR.

Creștere de aproape 22%

Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 2,3% faţă de luna anterioară, până la 231,144 miliarde lei şi cu 21,7% (15% în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) au scăzut cu 0,2% (până la 185,095 miliarde lei) faţă de luna precedentă, iar faţă de luna aprilie 2023, au înregistrat o creştere de 10,3% (4,1% în termeni reali).

Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, reprezentând 29,4% în volumul total al depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 0,4% faţă de luna martie 2024, ajungând până la nivelul de 173,685 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 0,3%, până la 34,905 miliarde euro). Comparativ cu luna aprilie 2023, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 2,4% (1,6%, în cazul exprimării indicatorului în euro).

Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au crescut cu 0,8% faţă de luna martie 2024, până la 120,616 miliarde lei (exprimate în euro, acestea au crescut cu 0,6%, până la 24,24 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023, creşterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 0,1% (-0,7%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au scăzut cu 0,4% faţă de luna martie 2024, până la 53,068 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 0,6%, până la 10,665 miliarde euro). Comparativ cu aprilie 2023, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 8% (7,2%, în cazul exprimării indicatorului în euro).

Credite totale de circa 390 de miliarde de lei

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna aprilie 2024 cu 0,9% faţă de martie 2024 (0,8% în termeni reali), până la nivelul de 391,444 miliarde lei. Creditul în lei, cu o pondere de 68,7% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 0,7%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,3% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 1,4% (1,3%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 5,8% (-0,1% în termeni reali), pe seama majorării cu 7,3% a componentei în lei (1,3% în termeni reali) şi cu 2,8% a componentei în valută exprimată în lei (1,9% în cazul exprimării indicatorului în euro).

Creditul guvernamental a înregistrat o creştere în luna aprilie 2024 cu 4,2% faţă de luna martie 2024, până la 225,74 miliarde lei. În raport cu aprilie 2023, acesta s-a majorat cu 26,2% (19,1% în termeni reali).

 

 

Publicitate și alte recomandări video