Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Românii văd corupţie peste tot numai la ei în curte nu

Un studiu Ernst&Young arată că majoritatea angajaţilor români contestă existenţa corupţiei în domeniul în care lucrează.

GALERIE
mita-medic
  • mita-medic
- +

Majoritatea angajaţilor români sunt de părere că practicile de corupţie sunt întâlnite la scară largă în România, dar numai 19% spun că în sectorul în care activează firma lor se dă mita pentru a câştiga contracte, se arată într-un studiu al Ernst&Young privind frauda şi corupţia.

“Majoritatea respondenţilor din România contestă existenţa mitei şi a corupţiei în apropierea afacerilor pe care le desfăşoară. Astfel, 61% dintre respondenţii din România sunt de părere că practicile de corupţie sunt întâlnite pe scară largă în România, dar numai un procent de 17% consideră că firmele locale îşi supraevaluează rezultatele din situaţiile financiare şi doar 1% recunosc faptul că firmele lor sunt angajate în astfel de practici, cum ar fi supraevaluarea veniturilor şi subevaluarea costurilor în vederea atingerii obiectivelor pe termen scurt şi respectarea bugetului”, se arată într-un comunicat al firmei de consultanţă şi audit. Mai mult, dintre românii chestionaţi, doar 19% au indicat că în sectorul în care firma lor îşi desfăşoară activitatea, mita este o practică des întâlnită pentru a câştiga contracte, comparativ cu o rată de răspuns de 37% înregistrată în Europa de Est. Această afirmaţie a fost susţinută şi de cei 59% dintre respondenţii români, care consideră că oferirea de cadouri, bani sau alte atenţii pentru a câştiga sau menţine o afacere nu poate fi justificată pentru a ajuta o companie să supravieţuiască, nici măcar în situaţia unei recesiuni economice. Europa de Est cuprinde Statele Baltice, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turcia şi Ucraina. Rezultatele studiului scot în evidenţă faptul că majoritatea respondenţilor percep corupţia ca pe un fenomen răspândit pe scară largă în ţările lor, dar când vine vorba despre existenţa acestui fenomen în cadrul sectorului de afaceri în care firmele lor activează, percepţia lor se schimbă. “Pentru a reduce riscurile de fraudă, mită şi corupţie, managementul trebuie să conştientizeze faptul că şi compania pe care o conduce, şi nu doar piaţa locală, este expusă la astfel de riscuri. Acceptarea faptului că aceste riscuri există reprezintă primul pas în crearea şi implementarea unor programe eficiente de descurajare a fraudei”, a declarat Kenan Burcin Atakan, lider al fraud investigation&dispute services din cadrul Ernst & Young România. Pe de altă parte, studiul, realizat în 36 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa (EMEIA), relevă că respondenţii români sunt mai optimişti decât ceilalţi est europeni în ceea ce priveşte evoluţia pieţei locale. Astfel, 40% dintre ei se aşteaptă la o îmbunătăţire a condiţiilor de piaţă pentru afacerea lor în următoarele 12 luni, comparativ cu 27% dintre respondenţii din Europa de Est, respectiv media de 32% înregistrată pentru toate cele 36 de ţări. Studiul a fost realizat între noiembrie şi decembrie 2012, prin intervievarea a 3.459 de angajaţi ai unor companii mari din 36 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa. Rezultatele înregistrate în Europa de Est au la bază 1.256 de interviuri în 12 ţări, dintre care 100 de interviuri efectuate în România.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ce au în comun poşetele de mii de euro ale Elenei Udrea şi pensiile speciale

Dan CONSTANTIN

Ce au în comun poşetele de mii de euro ale Elenei Udrea şi pensiile speciale

În ambele cazuri este vorba despre sentimentul de dreptate şi echitate socială.

opinii

Je suis Buzatu!

Briscan ZARA

Je suis Buzatu!

Avem drepturi! E o ţară liberă, sunt şi ei oameni, mai greşesc, că nimeni nu-i perfect! Toţi avem dreptul să trăim bine! Jos dictatura!

Dinastia beizadelelor

Cristina DANILOV

Dinastia beizadelelor

Întrebarea noastră de azi este: nu ar trebui să ne gândim serios la problema relației copii-bani? Ar trebui să-i ofer copilului meu tot ce-și dorește și oricât își dorește? De la ce vârstă, câți bani și în ce condiții?

Dom’ Mitică şi Eminescu

Mihai DORIN

Dom’ Mitică şi Eminescu

Atât de mult îl iubea pe Eminescu Nea Mitică Buzatu, baronul neclintit de electoratul vegetal, dar în fine strămutat de către DNA, încât l-a înghesuit de-a valma în portbagajul maşinii, chinuindu-l să încapă în spaţiul obscur ce va fi tăinuind atâtea secrete, că nu vom avea noi niciodată destui procurori cinstiţi care să îi dezlege misterele. 

pulspulspuls

Doamne fereşte! Aventurile sexuale scandaloase ale lui Bulăceanu finalizate cu o vizită pe Muntele Sfânt

Doamne fereşte! Aventurile sexuale scandaloase ale lui Bulăceanu finalizate cu o vizită pe Muntele Sfânt

Ehehei, dragi justiţiabili ieşeni, iacătă căci tocmai ce am scris noi aicea la rubricuţă, pe la finele săptămânii trecute, despre evlavia prea-cucernică ce pare să-l fi cuprins în ultima vreme pe prococurorul ieşean Bulăceanu, cel scăpat de colegi basma curată după ce ar fi nenorocit două copchile ale unui cumătru, căci, iote, unii cunoscători ai chestiunii au şi ieşit cică la interval cu noutăţi care de care mai interesante despre aceste personagiu dubios şi sinistru, ba chiar de altfel numai bun de dus acolo unde îi e locul celor ce fac asemenea năzdrăvănii pentru care alţii stau ani grei prin puşcării. 

Caricatura zilei

Rugăciune pentru Autostrada A8

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Era necesar ca Guvernul sa faca taieri mai mari in sectorul public pentru a face ca masurile de redresare fiscale sa fie mai eficiente?

vezi raspunsuri