Românitate absolută
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 16.01.2021

Românitate absolută

GALERIE
codrin liviu cutitaru
  • codrin liviu cutitaru
- +

Nu se mai putea sta în incinta clocotitoare! În frunte cu rectorul şi cu drapelul naţional, intonând, marţial, cântecul „Noi suntem români”, participanţii, încolonaţi militar, au ieşit vehement pe coridoare şi ulterior în stradă...

În preajma Zilei Naţionale din acest an pandemic, mi-am amintit o întâmplare demnă de cronicile istoriei, petrecută în 2018. La universitatea privată „Dincolo de nori”, rectorul şi fondatorul instituţiei, profesorul comparatist Stănel Pursangia decisese atunci că data centenarului românesc nu putea trece nemarcată academic. Mai întâi, o explicaţie asupra denumirii simpaticului aşezământ universitar, frecventat de câteva zeci de oameni studioşi de vârstă avansată, care, în pragul pensiei ori în plină derulare a sa, descoperiseră bucuriile educaţiei. Domnul Pursangia, la bază inginer (dar un inginer cu voluptatea lecturii, de aici şi specializarea lui pe literatură comparată), era un admirator al spiritului clasic. Citise cândva comedia Norii, scrisă de Aristofan, şi stabilise că o aluzie la acest magnific text trebuia să intre în titulatura noii universităţi. A mers pe varianta „Dincolo de nori”, ce i se părea deopotrivă poetică şi filozofică. După acreditarea instituţiei în anii nouăzeci, unii şi alţii i-au şoptit că, în Norii, Aristofan îşi bate joc de Socrate, detaliu pe care, la lectura piesei, inginerul nu-l realizase. Mai mult, ziceau aceeaşi cârcotaşi, „Dincolo de nori” era titlul unui cântec celebru al formaţiei de rock Holograf. Observaţiile s-au dovedit adevărate, iar situaţia a devenit, de aceea, dramatică pentru Stănel. El îl admira pe Socrate, descoperit în Dialogurile platoniciene. În plus, ca orice exponent credibil al generaţiei cincizeci-şaizeci, ura rock-ul actual, fiind tolerant doar cu Elvis şi cu Beatleşii, voci „din vremurile bune”. Ceva trebuia, neîndoios, schimbat! Denumirea în sine a instituţiei nu se mai putea. Prin urmare, profesorul Pursangia a modificat explicaţia ei. Sintagma dincolo de nori se referea, mai nou, în viziunea rectorului, la faptul că universitatea s-ar fi adresat, atât prin populaţia sa studioasă, cât şi prin corpul profesoral (statisticile demonstraseră că media de vârstă a instituţiei, incluzând maeştrii şi discipolii lor, se ridica „puţin peste şaptezeci de ani”), senioratului intelectual, iar respectivul „segment de vârstă” tinde să fie idealist, îmbrăcând valorile pragmatice (disciplina socială) în culori metafizice (încredere în educaţie, indiferent de etate). O astfel de viziune se afla deci, simbolic, „dincolo de nori”. În sfârşit, „let bygones be bygones”, vorba americanului! Să revenim la evenimentul academic de celebrare a centenarului!

Vorbim despre un congres inter-, trans- şi multi-disciplinar, intitulat „Spiritualitatea românească la răscruce de veacuri. O perspectivă panoramică”. Rectorul a pus, din timp, decanii facultăţilor din subordine la treabă: lucrări, invitaţi cât mai prestigioşi, convocarea tuturor studenţilor la dezbateri şi, mai ales, abordări ale problemei spiritualităţii naţionale din unghiuri variate. Diversitatea analizelor cu tematică identitar-mentalitară putea fi susţinută, într-adevăr, cu succes: universitatea avea, preponderent, facultăţi cu profil umanist (Filologie, Istorie, Teologie, Filozofie etc.) unde predau oameni serioşi - foşti învăţători, medici, contabili sau, precum Stănel însuşi, ingineri, toţi reprofilaţi pe umanioare, în funcţie de lecturile dominante ale fiecăruia în parte. Ca atare, simpozionul a fost un succes. Cerinţele domnului Pursangia s-au îndeplinit în bună măsură: mobilizare generală, audienţă masivă, comunicări înflăcărate. Un singur capitol a rămas deficitar - invitaţii de prestigiu. Deşi s-au străduit, organizatorii nu au reuşit să-i convingă să vină pe Mihai şora, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Horia Roman Patapievici şi Mircea Cărtărescu, pentru a menţiona numai cinci nume din lunga listă de keynote speakers creionată iniţial. Nu a mai contat însă. Discuţiile au luat, şi aşa, un avânt nebun. După entuziasmul manifestat „pe secţiuni”, studenţii şi dascălii s-au strâns în aula magna pentru „concluzii”. Rectorul, tunător, de la prezidiu, aidoma unui patriot de la „patruşopt”, a slăvit „eternitatea fiinţei româneşti”, trimiţând la „excepţionalitatea” noastră identitară „în concertul naţiunilor”. Tremor general în sală! Cineva a înălţat tricolorul şi l-a fluturat energic deasupra capetelor colegilor săi. Unii se ridicaseră în picioare şi aplaudau cu ovaţii. Alţii strigau lozinci naţionaliste. Intrată într-o criză impredictibilă de isterie, doamna prorector Vladimira Nevindecatu, de la Filozofie, a zbierat terifiant: „Copiii noştri sunt cei mai deştepţi din lume!” „Şi cei mai frumoşi!” a completat-o din mulţime, la fel de vocal, ca un ecou, părintele Porfir Gheţuşcă de la Teologie. Nu se mai putea sta în incinta clocotitoare! În frunte cu rectorul şi cu drapelul naţional, intonând, marţial, cântecul „Noi suntem români”, participanţii, încolonaţi militar, au ieşit vehement pe coridoare şi ulterior în stradă...

Neaşteptat, doamna Nevindecatu a revenit cu mină îngrijorată în aula goală. A stins, conştiincioasă, lumina, întrucât era prorector cu gestiunea. A aruncat o privire de ansamblu peste încăpere şi a strigat „Trăiască!”. După care a închis, atent, uşa.

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Primăvara din ianuarie

Nicolae GRECU

Primăvara din ianuarie

Pericolul de îngheţare şi pericolul de carantină pun în primejdie desfăşurarea Ligii I conform graficului.

Filmuletul zilei

opinii

Un corifeu al „gândirii politice corecte” - Noam Chomsky (I)

Eugen MUNTEANU

Un corifeu al „gândirii politice corecte” - Noam Chomsky (I)

Unul dintre cei mai proeminenţi promotori ai „corectitudinii politice”, ideologie larg răspândită în mediile academice şi în mass media occidentale, este lingvistul american Noam Chomsky. O parte din ideile sale politice sunt analizate în articolul de faţă.

Dar cine „le are cu Biserica”?

pr. Constantin STURZU

Dar cine „le are cu Biserica”?

Acum o lună, mai exact pe 16 decembrie, au fost publicate rezultatele unui sondaj realizat de Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române. Desfăşurată sub titulatura „Barometrul vieţii religioase”, cercetarea vine să evidenţieze şi ce impact a avut, din perspectivă religioasă, 2020 (anul „pandemic”) asupra populaţiei. 

Filozofie coruptă

arh. Ionel OANCEA

Filozofie coruptă

Într-o viziune grosolană despre normalitate se poate aprecia că administraţia comunistă era mai funcţională ca cea de astăzi. Pentru obţinerea unui act administrativ puteai merge la audienţe la diverşi tovarăşi cu funcţii dispuşi, de regulă, să te asculte. Dacă nu, existau cel puţin două chei universale capabile să facă minuni, pachetul de Kent sau de cafea naturală. Ajuta, la fel de mult, nepotismul, cunoştiinţele, bunii amici din lanţul slăbiciunilor atât de bine surprins în celebra schiţă a lui Caragiale.

pulspulspuls

De ce se pregăteşte oare nea Măricel?

De ce se pregăteşte oare nea Măricel?

După ce l-a acuzat lumea că a plecat din Casa Pătrată cu gentoiul burduşit de like-uri şi urmaritori ai paginii oficiale de Facebook a instituţiei, îndensând totul apoi pe pagina lui de polkitician, iacătă că nea Măricel, fostul şef de judeţ, mai vbine cu o surpriză, şi tot în spaţiul virtual. 

Caricatura zilei

Brand mic

Editia PDF

Bancul zilei

In Antarctica s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura de pe glob: -93,2 grade ...prin urmare va propunem sa ne reami (...)

Parteneri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.