Rona Hartner, despre votul din diaspora: Lumea venise cu formularul în țiplă, ca să nu fie șifonat
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 18.04.2021

Rona Hartner, despre votul din diaspora: Lumea venise cu formularul în țiplă, ca să nu fie șifonat

GALERIE
Rona-Hartner
  • Rona-Hartner
- +

Rona Hartner a moștenit curajul bunicii, pe care a pierdut-o de curând, este actriță, scenaristă, compozitoare, interpretă de folclor, jazz, gospel, dansatoare, pictoriță. S-a botezat la 17 ani. Când avea nevoie să fie ajutată, se ruga și a constatat că se împlinea aproape imediat. Nu a avut niciodată pile, de fapt chiar a avut mereu obstacole. Nu a fost împinsă de la spate de nici un sponsor.

Ai fost de multe ori asemănată cu o revoluție, spui întotdeauna ce crezi și ce simți. Ești descrisă oricum, numai un om obișnuit, nu. Ești astfel?

- Eu cred că sunt un om obișnuit. Cum să-mi explici mie, care la 9 ani voiam să fiu președintele României în locul lui Ceaușescu, că pot să am un destin normal? Pentru mine, a face lucruri mărețe e ca un fel de chemare. Am avut șansa să vin dintr-o familie care transforma totul în ceva extraordinar. Cred că faptul de a fi creștin te face să vrei să fii sfânt. Sfinții se evidențiază prin faptul că au misiuni și sunt unici. Am observat, în ultimul timp, că oamenii care sunt încătușați de vicii, de droguri sau alcool, nu mai au față. Au un fel de umbră pe față. Ai impresia că ochii lor sunt șterși. Mie, Dumnezeu mi-a oferit ocazia să fiu fidelă unei chemări. Știu să cânt, știu să dansez, când am de spus o vorbă o spun, fac lucrurile cu pasiune. Am și câteva poziții politice, pentru că nu stau în banca mea cum ar face unii care spun: „Vai, dar eu sunt artist”. Deci, am și o mică parte eroică. Vreau ca misiunea mea de zi cu zi să o fac bine. Să fiu o mamă bună, pentru că nu pretind că sunt perfectă. Dumnezeu a avut încredere în mine să-mi dea mai multe haruri și posibilitatea să le fructific, iar de fiecare dată când am avut vreo piedică, pur și simplu miracolul a apărut.

- S-a vorbit foarte mult despre ce s-a întâmplat în diaspora, dar tu ai fost acolo, poți să povestești cum a fost cu adevărat la Paris, de exemplu?

- Evident. Francezii făceau pur și simplu fotografii și spuneau că nu au văzut așa un popor răbdător care să stea 11 ore la coadă pentru a vota. În Franța, dacă stai mai mult de cinci minute pleci acasă. Dacă ai schimbat o virgulă la o lege e grevă generală. Românii erau de noaptea așezați la coadă, cu periuța de dinți după ei, cu inventivitate, cu ibricul de cafea sau ceai, cu borseta de ciorbică. Mai erau și ghiduși și se amuzau. Am dat o lecție de educație, de răbdare, de democrație și civism. Am trecut pe lângă coadă razant, avea 2 kilometri, pe câte trei persoane, de jur împrejurul ambasadei. Dacă îndrăzneai să vrei să treci pe lângă coadă, ca să încerci prin șmecherie ca să intri în față, te băteau polițiștii francezi, efectiv nu suportau să-i păcălești pe oamenii aceia. „Dacă nici azi nu votez, îi omor!”, era genul acesta de privire în ochii românilor de la coadă. Toată lumea venise cu formularul în țiplă, ca să nu fie șifonat, murdărit, udat. O forță de caracter pe care nu ai cum s-o treci cu vederea. Răbdarea e o virtute. Eu mai lucrez încă la ea. Nu mă caracterizează nativ chestia asta cu răbdarea.

Citiţi interviul integral pe evz.ro


 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De la Koudela la Schär, via Şovre

Nicolae GRECU

De la Koudela la Schär, via Şovre

Corectitudinea politică în sport începe să însemne respectarea ad litteram a unor reguli, indiferent cât de stupide ar fi.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

În acest episod, autorul serialului se referă critic la încercările unui cunoscut etnolog contemporan de a impune ideea existenţei unui „mit fondator” românesc, bazat pe figura împăratului roman Traian, cuceritor al Daciei.

Iar şi iar despre pocăinţă

pr. Constantin STURZU

Iar şi iar despre pocăinţă

Pocăinţă nu se poate face decât în timp. Când se termină timpul, omul nepocăit "se încremeneşte în moleşeala sufletului şi în nesimţire". Există şi atunci un soi de pocăinţă, dar "pocăinţa lui de acolo este un regret pentru viaţa lui greşit trăită, dar unit cu neputinţa de a se mişca din ea" (Părintele Dumitru Stăniloae). 

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

Ideile vehiculate în rubrica de azi, aparţinând marelui filozof francez Rémi Brague (1947-), deşi par străine de tărâmul economiei, au un rol important în înţelegerea modului cum s-au născut şi consolidat valorile şi instituţiile occidentale care caracterizează azi o naţiune civilizată, inclusiv sub raport economic.

pulspulspuls

Un deştept Grămadă

Un deştept Grămadă

Până mai ieri, indiferent de guvern, PSD sau PNL, fostul dipotat local PMP Grămadă avea numai cuvinte de laudă despre orice ministru al Sănătăţii.

Caricatura zilei

Mita-n mască

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.