Programul Saligny - Analiză pe lista celor 235 proiecte ieșene. 1,7 miliarde disponibile
Iasul se afla în topul judetelor în ceea ce priveste finantarile acordate prin intermedi (...)
citeste totmarti, 17.05.2022
Bunica unei familii de români săraci e lăsată să moară în bucătăria de vară, în timp ce familia acesteia, neavând bani de medicamente, ascultă muzică tare pentru a nu-i auzi gemetele; mamele îşi lasă copiii pradă depresiei şi pleacă în străinătate să câştige bani pentru familie; copiii cresc cu bunicile, nu au rezultate la învăţătură, iar fetele se vând în Italia sau se căsătoresc în ţară de timpuriu. Sunt doar câteva situaţii de viaţă cutremurătoare direct legate de tema migraţiei din cauza sărăciei, dezbătută înRovegan.
Structura alegorică a scenariului ia ca punct de plecare ”Capra cu trei iezi”, rescriind-o în cheie contemporană. Personajele sunt aduse mai aproape de subiectele abordate: mama capră, nevoită să-şi ofere serviciile de ”badanta” la Roma (Mihaela Teleoacă), iedul mijlociu, transformându-se în capră, descoperind avantajele noului statut de femeie întreţinută în casa italianului în vârstă (Valentina Zaharia), iar iedul cel mic, renunţând la visurile de a participa la olimpiadă, asumându-şi o viaţă comună în România (Silvana Negruţiu). Actriţele au roluri multiple, individualizându-se prin compoziţii provocatoare şi solicitante, care necesită folosirea tuturor resurselor şi a abilităţilor sau făcând să vibreze la unison lamentarea corului mamelor.
Catinca Drăgănescu îşi face simţită prezenţa în spectacol prin mijloacele regizorale puternice la care recurge: îmbinarea storytelling-ului şi a dramatizării propriu-zise, succedându-se la mică distanţă, construind alegoria ca umbrelă pentru teme delicate, interpretarea emoţională, la care se adaugă sincronizarea vocală sau coregrafică a celor trei actriţe, generând un comic amar. Coloana sonoră vie se află în disonanţă intenţionată cu subiectul extrem de grav pentru România actuală sau cu jocul dedicat al celor trei. Astfel că problemele intervin surprinzător, realizând un colaj între momentele teatrale jucate şi cele redate prin storytelling pe ritmuri pop, de muzică clasică sau rock. În acest mod, regizoarea îşi creează propriul context, contrastând cu aşteptările, iar orice altă asociere despre cum se aude, simte sau vede spectacolul devine superfluă.
Interpretarea participativă a celor trei partenere de scenă se îmbină cu imersiuni în universul spectatorului, adresarea directă implicându-l în lumea spectacolului. Actriţele se pliază cu dezinvoltură şi talent nu numai pe rolurile principale, ci şi pe cele secundare ori pe simplele intervenţii din scenă pentru recrearea contextului sonor (de exemplu, plânsetul bebeluşului în timp ce iedul mijlociu se străduieşte să îşi construiască şi vândă imaginea pe internet). Din când în când, prezenţa auditivă a lupului emerge din cântecul mamei capră, unde termenul ”bani” s-a inserat în mod abuziv, sau chiar din sporovăiala sau behăitul celor două capre ducând o viaţă decentă în Italia, semnificând o viaţă ameninţată de prezenţa constantă a răului care poate lua diverse forme, de la sacrificarea armoniei familiale pentru bani la vinderea de sine cu acelaşi scop.
Printr-o incursiune video în lumea satelor din judeţul Vaslui şi interviuri cu soţi, bunici şi copii rămaşi în ţară, viaţa unor oameni foarte apropiaţi de natură şi instincte, decişi să se adapteze la mediul social nefavorabil, ni se dezvăluie. Dintre animalele domestice întâlnite, capra atrage atenţia regizoarei-dramaturg prin capacitatea de adaptare la mediu. Supranumită ”vaca omului sărac”, capra poate creşte chiar şi în condiţii ostile, este vioaie şi extrem de interesată de tot ceea ce se întâmplă în jurul ei, având capacitatea de a utiliza tot ceea ce se găseşte în jurul ei. Este rumegătoare, iar dacă nu are unde paşte se poate hrăni şi cu furaje. Laptele de capră este foarte căutat pentru conţinutul bogat în vitamine şi minerale, reprezentând 2% din producţia mondială de lapte. Până la vârsta de patru luni, iezii primesc acelaşi tip de hrană. Apoi, crescătorul trebuie să selecteze iezii şi să-i separe în două grupe: iezii crescuţi pentru carne ce urmează a fi sacrificaţi şi iezii opriţi pentru creştere. Enunţuri comune, de manual sau enciclopedie ajung să facă parte din scenariu şi ascund/ revelează problematica gravă. Metafora care stă la baza spectacolului e una neobişnuită, atrăgând atenţia asupra unei situaţii aparte. Cum îi alege destinul pe aceşti oameni nevoiţi să plece în străinătate şi să se sacrifice pentru o viaţă decentă?
Expusă la intemperii sociale şi confruntată cu o migraţie externă masivă, România nu oferă un viitor satisfăcător cetăţenilor ei. Conform estimărilor statistice, la fiecare 5 minute şi 27 de secunde un român alege să emigreze. În prezent, peste 2,5 milioane de români trăiesc în afara teritoriului ţării. Din cauza condiţiilor de trai nesatisfăcătoare, aceştia sunt forţaţi să îşi caute locuri de muncă în străinătate, departe de familie. Cele mai expuse sunt mediul rural şi mediul urban sărac. Migraţia externă afectează populaţia tânără între 18 şi 24 de ani. Dar şi populaţia cu vârste cuprinse între 22 şi 35 de ani, provenind din clasa de mijloc, absolvenţi de studii superioare. La limita dintre documentare şi ficţionalizare, Rovegan aduce destinele acestor oameni reduşi la cifre şi statistici în lumina reflectoarelor, căutând să găsească punctele lor comune cu vieţile celor din sala de spectacol.
(Rovegan, text şi regie: Catinca Drăgănescu, distribuţia: Mihaela Teleoacă, Silvana Negruţiu, Valentina Zaharia, muzica: Alexei Turcan, video şi documentare: Alexandra Dinca, Vlad Bîrdu, Ionuţ Popescu, coproducţie Asociaţia Arena şi Centrul de Teatru Educaţional Replika, spectacol prezentat în cadrul Go West. Platformă de teatru şi dezbatere, un proiect cofinanţat de AFCN, Teatru Fix, 11 aprilie 2017)
Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi critic de artă (membru AICT)
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cum trebuie citite demersurile d-lui Macron de modificare a Tratatului UE (II)
Iată un pasaj care trebuie citit cu mare atenţie şi cu băgare de seamă
Un an irosit de Poli Iaşi: gafe, cheltuieli enorme, dezechilibru financiar
Programul Saligny - Analiză pe lista celor 235 proiecte ieșene. 1,7 miliarde disponibile
Vizitatori în număr record la Noaptea Muzeelor: peste 13.000 la Muzeul Literaturii Române
Concurs de proiecte de mediu pentru elevi: iată câştigătorii!
Biciclist amendat de Poliţie la Iaşi pentru că nu a semnalizat
„Biliard” pe şosea, după ce un şofer băut nu a văzut indicatorul Stop
Beat mort pe motoscuter, a fugit când poliţia i-a făcut semn să oprească
Doza 4: iată tot ce este bine de ştiut! Cei mai titraţi medici din ţară explică
Zdelca semnată cu răposatul era să îl bage direct în închisoare, în prag de pensie
(FOTO) O poveste din Bucium: locul unde s-au întâlnit Turnul Babel şi Arca lui Noe
IMAGINI - Mănăstirea Frumoasa a fost resfinţită. Mai mulţi episcopi din Europa, prezenţi
Ce visează Andreea Prisăcariu: intrarea în Top 100 chiar în acest an!
Omul lui Grindeanu, la Frank Timiș. Anterior lucrase pentru Ovidiu Tender
Copil transportat la spital după ce a băut insecticid crezând că este suc
Ce spune mama lui Oleg Pasiuk, câștigătorul Eurovision care i-a dedicat melodia
Rusia a naționalizat uzina Renault din Moscova și va produce modelul Moskvici
Polenizarea cu bondari importaţi, tot mai folosită de fermierii din Iași
O femeie a descoperit că mormântul mamei sale a dispărut, cu tot cu oseminte
Armata rusă, suspectată că pregăteşte un atac chimic la Mariupol
"Paradoxul Arsene": pare sărac lipit, dar achită rate de mii de euro
De ce este importantă Insula Șerpilor? Ioan Mircea Pașcu vine cu explicații
Dacian Cioloş îşi pregăteşte demisia din USR, împreună cu câţiva apropiaţi
Tot ce trebuie să ştii despre programul „Rabla pentru electrocasnice“ 2022
ÎPS Teodosie va oficia slujba de înmormântare a mamei lui Radu Mazăre
Cîțu: Noi în PNL nu susţinem taxe noi, redimensionarea sistemului de taxare
Indicele ROBOR la trei luni a ajuns la 5,52%, cel mai mare nivel din ultimii 9 ani
Dan Lungu s-a lecuit de politică. „Am resimțit cenzura implicită a propriului partid”
Licitația pentru achiziția celor 62 de trenuri electrice de scurt parcurs, publicată
Fete de 13 și 16 ani, din grija statului, traficate pe 2.500 lei la Vaslui
VIDEO: Covor asfaltic pe DN 28, Strunga – Târgu Frumos. Vedeți și cum se circulă la Bălțați
WRS, reprezentantul României la Eurovision: Sunt foarte încrezător în forțele proprii
O nouă premieră la Opera Iași în weekend: „Les pêcheurs de perles”
VIDEO: Momentul impactului în accidentul mortal de la Timișești-Neamț
Radu și Alexandru Mazăre, sub escortă la înmormântarea mamei lor
Rusia: Aderarea la Suediei și Finlandei la NATO, o greșeală care va avea „consecințe considerabile”
Putin, operat de urgență? Surse spun că două sosii sunt pregătite să-l înlocuiască
Estonia crede că aderarea Suediei şi Finlandei ar spori securitatea regiunii baltice
Vreți să munciți doar 4 zile pe săptămână? Proiectul, dezbătut astăzi
Ionel Arsene, președintele CJ Neamț, verificat de ANI. Ce avere nejustificată are
China vrea să redeschidă Shanghai de la 1 iunie, după lockdown-ul draconic
Renault și-a vândut activitățile din Rusia către entități ale statului rus
VIDEO: Incendiu uriaș la o firmă de prelucrarea lemnului din Vatra Dornei
Preot militar din Harkov: S-au întâlnit din nou Arhanghelul Mihail cu diavolul
Vasilescu (BNR): Eu cred că ne vom îndrepta inevitabil către impozite mai mari
VIDEO: Melodia “Stefania”, câştigătoarea Eurovision, cântată în Azovstal de un soldat
Cine este Nikolai Patruşev, ”super-șoimul” care modelează viziunea asupra lumii a lui Putin
Regândirea sistemului fiscal: analiza unui grup de 20 economiști
Alexandru LĂZESCUCum trebuie citite demersurile d-lui Macron de modificare a Tratatului UE (II) |
Briscan ZARACântăreţul cântăreţilor |
Cristina DANILOVTe văd abătut, nu ai vrea să vorbim despre asta? |
Mihai DORINPreşedintele îngrijorării noastre |
Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.