marti, 19.03.2024
Avem datele (încă provizorii!) de la RPL2021 defalcate pe UAT-uri locale (comune, oraşe şi municipii). Vă propun să aruncăm o privire asupra acestora.
Despre scăderea populaţiei marilor oraşe
Nu e deloc o surpriză scăderea populaţiei marilor oraşe. Cohorte întregi ale unor categorii de populaţie au fost absente din localitatea în care în mod normal şi-ar fi desfăşurat activitatea. Vorbim despre majoritatea studenţilor, a elevilor cu domiciliul în altă localitate şi despre o bună parte a unor categorii de salariaţi (în special din IT şi din domenii outsourcing), ce au putut să activeze în online din localitatea de domiciliu.
Efectele pandemiei asupra dimensiunilor demografice conforme definiţiilor RPL 2021 s-au suprapus intervalului 2020-2021, adică exact acel interval de recenzare. Simplificând, categoriile de populaţie amintite mai sus (poate şi altele!) nu au locuit neîntrerupt peste 12 luni faţă de reperul 1 decembrie 2021 în localitatea în care activează. Pentru că sunt categorii de populaţie foarte prezente în oraşele mari şi intermediare superioare, tocmai acestea au fost cele mai afectate.
O idee despre dimensiunea demografică a majorităţii municipiilor reşedinţă de judeţ (cazul celor care-şi domină cu autoritate sistemele urbane judeţene) la RPL 2021 o aveam formată de acum două săptămâni, când s-au publicat valorile populaţiei rezidente pe medii (urban şi rural) în baza de date TEMPO a INS la momentul 1 ianuarie 2022 - data cea mai apropiată de reperul RPL2021. Însă, trebuie să fac o precizare. Valorile publicate în TEMPO în dreptul populaţiei rezidente sunt diferite de rezultatele provizorii, pentru că e foarte probabil ca o parte dintre locuitorii cu viză de reşedinţă să nu fi îndeplinit condiţiile de recenzare valabile pentru recensământ. Iată şi ierarhia oraşelor secundare: Cluj (286,6 mii locuitori), Iaşi (271,7), Constanţa (263,7), Timişoara (250,8), Braşov (237,6), Craiova (231,1), Galaţi (217,9) etc.
Problema e că deşi în anii următori aceste oraşe îşi vor adăuga cohortele de populaţie din categoriile amintite, apropiindu-se de datele estimate, noi vom utiliza în administraţie (inclusiv în finanţări) aceste repere dimensionale, ce nu reprezintă decât răspunsul demografic la un context nefavorabil.
Despre erorile de înregistrare ale RPL2021
Doar la o privire superficială a datelor pot fi identificate câteva erori sigure de înregistrare. Pentru că m-am focalizat în ultimii ani pe valorile imigraţiei formale basarabene, pentru a obţine date cât mai apropiate de realitate pentru populaţia rezidentă (cea prezentă în interiorul limitelor administrative) a UAT-urilor locale, mai întâi am căutat evoluţia populaţiei UAT-urilor ţintă ale acestui tip de migraţie. Şi sunt erori multe şi grave (măcar în unele cazuri). Judeţul Botoşani e campionul absolut al erorilor. Comunele Vârfu Câmpului şi Ripiceni, ţinte predilecte ale imigraţiei formale basarabene, sunt de aproximativ două ori mai populate decât în 2011, fără să se fi întâmplat un miracol economic în răstimp. Alte comune ce prezintă creşteri aberante ale populaţiei sunt: Păltiniş, Drăguşeni, Hăneşti (tot din judeţul Botoşani), Grăniceşti, Frătăuţii Vechi (Suceava), Scânteia, Moşna, Prisăcani şi Popeşti (Iaşi).
Există şi localităţi urbane suspecte. Vaslui se discriminează rapid. Recensământul arată o creştere importantă (de la 55,4 mii, în 2011, la 63 mii, în 2021). Practic, imposibil! Niciun indicator prezent în baza de date TEMPO, în afara celor ce vizează imigraţia formală basarabeană şi impactul acesteia asupra creşterii substanţiale a numărului de născuţi vii, nu poate explica această creştere. Tot în zona imposibilului se află şi evoluţia oraşului Darabani, devenit în ultimii ani o ţintă a imigraţiei formale basarabene. Târgu Neamţ, Huşi şi Buhuşi, şi aceste oraşe destinaţii ale aceluiaşi tip de migraţii, par prea stabile.
Aceste evoluţii aberante pot fi lesne identificate de către toţi cei ce au cunoştinţe elementare de aritmetică, dacă pivesc un tabel cu populaţia UAT-urilor la ultimele două recensăminte. E real faptul că trebuie să parcurgem aproape 3200 de perechi de date, pentru fiecare UAT în parte. Sau dacă avem cunoştinţe elementare de Excel putem face câteva grafice simple în care pe axa Y vom avea valoarea creşterii sau descreşterii populaţiei între 2011-2021, iar pe axa X putem pune, fie dinamica numărului de locuinţe, fie dinamica migraţiei definitive sau a soldului natural sau multe alte perechi de variabile demografice dependente (populaţia din 2011 şi cea din 2021, de exemplu).
Vă propun şi o hartă ce prezintă dinamica populaţiei UAT-urilor locale în perioada intercenzitară 2011-2022. Din această reprezentare cartografică putem obţine câteva informaţii legate şi de posibilele erori de înregistrare. De cel puţin două decenii s-a impus un model al creşterii demografice importante în zona periurbană a oraşelor mari şi a unor oraşe medii, în timp ce majoritatea celorlalte UAT-uri înregistrează scăderi, indiferent dacă e vorba de centrele urbane importante, centre urbane modeste sau de ruralul profund. Ignorând arealele de creştere demografică normală, putem lesne identifica câteva abateri de la normă, situate adesea în ruralul profund. În zone în care emigraţia a fost foarte activă (Vestul Moldovei, Bistriţa-Năsăud, Maramureş etc.), prezenţa unor UAT-uri în categoria de creştere demografică poate fi explicată prin remigraţie - returul imigranţilor din perioada de pandemie.
Însă, în judeţele Botoşani, Iaşi şi Vaslui identificăm şi acele creşteri suspecte de o supradimensionare în raport direct cu imigraţia formală basarabenă. În ciuda valorilor mari ale imigraţiei basarabene, statisticienii judeţului Iaşi au reuşit să tempereze influenţa acesteia în datele RPL2021. Iată, Grajduri, până acum câţiva ani, campioana incontestabilă a ruralului moldovenesc în ceea ce priveşte acest tip de migraţie, nu se discriminează statistic ca o eroare. Iar comunele ieşene amintite mai sus au o supradimensionare mai redusă. E vorba doar de câteva sute de locuitori mai mult decât normalitatea calculată.
Precizez că ceea ce aţi citit aici nu sunt decât nişte observaţii pe care le-am putut face la o privire superficială a datelor RPL2021. E posibil să mai fie şi alte comune suspecte de supradimensionare. În plus, aşteptăm şi datele finale.
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie: + RPL 2021, imigratia formala basarabeana, involutie mari orase, remigratie
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Petru Movilă, lider al PMP Iaşi, demisionează din funcţia de city manager
Energia solară și cea eoliană nu sunt gratis. Un expert explică de ce
”Dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim de război”, pledează Charles Michel într-un editorial
Fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, adus în România din Germania
Riscul unui război nuclear se află la ”cel mai înalt nivel” de zeci de ani, avertizează Guterres
O companie cu afaceri de 155 milioane euro în 2023 vrea să deschidă un magazin la Iași
Un nou hotel, de 4 stele, va fi construit la Iași, în Păcurari. Încep lucrările anul acesta?
Ministrul Mediului: În România, la fabrica Ford, se va produce curând primul autoturism electric
Cârnaţii din topor vor fi protejaţi în UE. Urmează ”Carnea afumată la garniţă din Vâlcea”
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă (avocaţi)
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi? Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |