Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Rusia şi tenebrele istoriei

GALERIE
Alexandru-Calinescu
  • Alexandru-Calinescu
- +

Aşa-numitul război rece a fost înainte de toate o confruntare între democraţie şi totalitarism. Că societatea capitalistă şi-a dovedit superioritatea şi în plan economic este foarte adevărat, dar esenţială a fost bătălia pentru impunerea valorilor democratice. Fapt este că Rusia n-a acceptat niciodată ideea că a pierdut această bătălie, aşa că Putin, după cum vedem, pare convins că totalitarismul e singurul sistem care se potriveşte poporului său.

În editorialul din numărul apărut ieri al revistei Le Point, Franz-Olivier Giesbert citează aceste cuvinte ale lui Karl Marx: „Mizând pe frica şi pe laşitatea celorlalţi, Rusia agită armele şi formulează revendicări exagerate pentru ca, la momentul potrivit, să se arate generoasă, mulţumindu-se să obţină satisfacţie pentru obiectivele ei imediate”. Sigur, nu este nicio revelaţie aici, interesul afirmaţiei constând în, pe de o parte, faptul că a fost emisă în secolul al XIX-lea şi, pe de alta, că îl are drept autor pe Marx, cel care, alături de Lenin, a patronat ideologic evoluţia Rusiei sovietice vreme de aproape un secol. Dar despre Rusia s-au scris mii de cărţi şi, cu toate acestea, mulţi continuă să nege evidenţele. Mi-am amintit, urmărind demonstraţia de minciună, ipocrizie şi cinism pe care o face regimul criminal al lui Putin, de doi autori care au publicat lucrări fundamentale despre Uniunea Sovietică şi despre Rusia în general, şi anume Robert Conquest şi Martin Malia. Am mai scris despre ei, dar cred că e acum un prilej nimerit de a-i readuce în atenţie. Robert Conquest (1917-2015), istoric, universitar şi cercetător la Institutul Hoover, a avut o activitate prodigioasă, a scris o carte devenită clasică, Marea teroare (1968) şi multe alte texte ce demontează, necruţător, mecanismele sistemului comunist. A publicat în 1999 o sinteză intitulată Reflections on a Ravaged Century (în franţuzeşte a fost tradusă sub titlul Ferocele secol XX). Conquest îşi propune să înţeleagă cum a fost posibil ca ideologiile totalitare să aibă un asemenea succes, iar intelectualii să fie atât de uşor manipulaţi şi înşelaţi. Consideră că, în timp ce URSS „construia socialismul”, iar ţările din Europa de est sufereau sub bocanc rusesc, o parte semnificativă a Occidentului se afla în „hibernare mentală”, de aici rezultând o aiuritoare complezenţă faţă de comunism. Excepţională este analiza pe care o face Conquest „războiului rece”, punând în lumină clişeele ce au fost răspândite cu bună ştiinţă pentru a justifica echivalenţe de genul „KGB=CIA”, „Radio Europa liberă=Radio Moscova” etc. Nu, aşa-numitul război rece a fost înainte de toate o confruntare între democraţie şi totalitarism. Că societatea capitalistă şi-a dovedit superioritatea şi în plan economic este foarte adevărat, dar esenţială a fost bătălia pentru impunerea valorilor democratice. Fapt este că Rusia n-a acceptat niciodată ideea că a pierdut această bătălie, aşa că Putin, după cum vedem, pare convins că totalitarismul e singurul sistem care se potriveşte poporului său.

Mai vorbeşte Conquest despre strategia stigmatizării adversarului drept „fascist”, strategie veche şi, s-ar zice, eficientă, din momente ce e folosită din nou astăzi, fără teama de a eşua în ridicol. Adaug aici că atât eticheta de „fascist”, cât şi pretextul „luptei pentru pace” sunt procedee clasice ale propagandei comuniste. Aş zice chiar că putem observa acum un deficit de imaginaţie: în anii ’50, în războiul din Coreea (când agresori au fost comuniştii din Coreea de Nord), americanii erau acuzaţi că ar fi folosit… arma bacteriologică! Marile demonstraţii pentru pace din Occident, la care luau parte destui oameni de bună credinţă, printre care mulţi tineri, erau dirijate de la Kremlin. De fiecare dată când într-o ţară comunistă penuria de produse strict necesare se accentua şi când puterea avea impresia că nu mai controlează populaţia, apărea imediat, ca prin miracol, tema „luptei pentru pace”, întrucât, nu-i aşa, imperialiştii americani şi lacheii lor din Europa occidentală ne voiau răul. La un moment dat, Ceauşescu a lansat ideea că ne paşte un mare pericol, bomba cu neutroni. S-a creat un soi de psihoză, ca acum cu benzina. Femei simple de la ţară, bărbaţi în toată firea se văicăreau că le cade în cap bomba cu neutroni. Regimul a organizat şi un „referendum” (!), lumea a trebuit să „voteze” ca să-şi dea acordul cu politica pacifistă a partidului.

Celălalt mare sovietolog pe care vreau să-l reamintesc este Martin Malia (1924-2004), profesor la Berkeley. În 1994 a publicat cartea Tragedia sovietică, iar cinci ani mai târziu o altă lucrare de sinteză, Rusia în ochii occidentalilor: de la Călăreţul de aramă la mausoleul lui Lenin. După epoca lui Petru cel Mare, imaginea Rusiei a cunoscut forme violent contrastante: pe de o parte, o Rusie barbară, înapoiată, ameninţând - prin planurile ei hegemonice - Occidentul, pe de alta - o Rusie suscitând admiraţia filozofilor Luminilor sau impresionând, sub domnia lui Alexandru al II-lea, prin ambiţiile ei reformatoare şi prin voinţa de a se conecta la valorile europene. Occidentul a fost, în mai multe rânduri, victima unei optici eronate: ostil ţarismului când acesta abandonase proiectele expansioniste, i-a acordat încredere când era puternic şi arogant. Cucerirea puterii de către bolşevici, scrie Malia, a marcat intrarea în „era tenebrelor”. Comunismul, spune istoricul, este „cea mai mare halucinaţie a timpurilor moderne”, un „faliment monumental”. Să aibă dreptate cei care susţin că modernizarea Rusiei nu se poate face decât prin violenţă şi dictatură? Derivele regimului lui Putin arată că, dimpotrivă, dictatura izolează Rusia şi o împinge iarăşi în tenebrele istoriei.

Alexandru Călinescu este profesor emerit la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri