anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

S-a înălţat drapelul roşu (I)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Scrutinul intern al laburiştilor pare mai spectaculos şi mai semnificativ politic, întrucât noul lider ales devine automat vârful său de lance în viitoarele alegeri.

„Înălţaţi, aşadar, drapelul roşu-aprins/ Sub faldurile lui vom trăi şi vom muri”. Asta a cântat, ieri, Jeremy Corbyn în pub-ul londonez Sanctuary House. „A stat mărturie multor fapte şi jurăminte/ Să nu-i schimbăm acum culoarea”. Cititorii care nu ştiu linia melodică a acestui imn neoficial al stângii britanice şi internaţionale (Steagul roşu/ The Red Flag) o pot căuta pe internet şi n-ar fi exclus să aibă parte de o surpriză. „Cu capetele descoperite, să jurăm cu toţii/ Că-l vom purta până ne prăbuşim”.

Autorul acestor rânduri nu este deloc un admirator al steagurilor roşii (şi nici al celor ce le flutură), dar respectă tradiţiile politice democratice clădite în jurul lor. Dacă Jeremy Corbyn va reuşi să unească stânga de ieri cu cea de mâine, această poveste de dragoste între el şi baza Partidului Laburist va avea parte de un happy-end. Eu nu cred că se va întâmpla astfel, dar mi se pare prematur să vorbim despre marea şi inevitabila înfrângere electorală, peste cinci ani, a unui lider ales alaltăieri.

Acum, însă, ne putem referi la proceduri: am asistat la un exerciţiu democratic de o anvergură impresionantă. Nu laburiştii britanici au inventat sistemul votului direct pentru liderul partidului, în rândul stângii occidentale. Socialiştii francezi practică de câţiva ani un sistem mai complicat, bazat pe moţiuni, care permite exprimarea tuturor membrilor şi simpatizanţilor; în plus, ei au organizat o competiţie preliminară pentru desemnarea candidatului la prezidenţiale din 2012. Totuşi, scrutinul intern al laburiştilor pare mai spectaculos şi mai semnificativ politic, întrucât noul lider ales devine automat vârful său de lance în viitoarele alegeri. Este, desigur, şi o chestiune de sistem politic, personalizarea puterii fiind mai pronunţată în Marea Britanie decât de cealaltă parte a Canalului Mânecii.

În plus, participarea la vot a fost mare în toate cele trei „cercuri”: membrii propriu-zişi, membrii sindicatelor şi ai altor organizaţii afiliate partidului şi, în fine, grupul simpatizanţilor (care au primit buletinul de vot după o sumară procedură de înregistrare). Acest ultim grup ne oferă informaţii interesante despre percepţiile segmentelor de stânga din societatea britanică, în special a celor formate din persoane tinere sau de vârstă mijlocie, educate, interesate de fenomenul politic. Multe dintre ele vor alege să se implice şi mai mult, în viitor, tocmai datorită semnalului oferit de victoria lui Corbyn.

Nu există, din câte ştiu, anchete sociologice care să ne spună prea multe despre atitudinile acestui „cerc exterior” laburist, aşa că speculaţia precaută este permisă. Cred că întâlnim destule atitudini similare cu cele ale simpatizanţilor Podemos (Spania) sau chiar SYRIZA (Grecia), cu observaţia că ele vor parcurge canalele tradiţionale ale stângii. Dacă ţinem să identificăm o vocaţie „antisistem”, ea se reflectă în primul rând prin respingerea liniei centriste, New Labour (pentru mulţi, doar o formă disimulată a mult-hulitului thatcherism. Cea de-a doua componentă ar fi repudierea liderilor consideraţi vinovaţi de cele două eşecuri electorale succesive, unul dintre argumente fiind acela că nu au mers suficient către stânga, că nu s-au delimitat ferm de epoca Tony Blair.

Cel de-al doilea reper - după mine, şi mai sugestiv - este oferit de recentul referendum pentru independenţa Scoţiei. Dacă facem abstracţie de mesajul separatist şi ne concentrăm strict asupra aspiraţiilor în privinţa altor teme politice, vedem cum naţionaliştii scoţieni au captat energiile unor segmente de public favorabile statului social şi animate de aspiraţia echităţii, adepte ale dezarmării şi ostile implicării militare peste hotare, dar totodată sensibile faţă de noile teme ale stângii: ecologie, gen, asistenţă pentru ţările sărace. Laburiştii scoţieni au pierdut, astfel, un electorat la care ar fi trebuit să aibă, cel puţin în principiu, un acces privilegiat, dar pe care acum îl pot recupera (a se vedea entuziasmul lor faţă de campania lui Corbyn). Asemenea energii există peste tot în Regatul Unit, dar vechea conducere nu le-a putut atrage. Jeremy Corbyn, cu vocaţia sa de outsider, are mai multe şanse de succes decât Ed Miliband, „aristocratul” laburist. Comparaţia cu Scoţia ne spune mai multe, cred, decât cea cu stânga antisistem din periferia sudică a Europei. Termenul „antisistem” este prea dur: „anti-establishment” mi se pare mai adecvat.

Până săptămâna viitoare vom afla mai multe despre primii paşi ai lui Jeremy Corbyn, ca lider al opoziţiei. Vom vedea dacă nu cumva Steagul roşuva răsuna şi în Camera Comunelor (nu ar fi pentru prima oară), după ce noul lider îşi va fi ocupat locul, în primul rând al băncilor opoziţiei. Oricum, ceea ce îşi doreşte acum Jeremy Corbyn din partea colegilor săi din Parlament este în primul rând unitate - iar în această privinţă chiar are motive să fie îngrijorat.    

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Cosmin PAȘCA

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

Filmuletul zilei

opinii

Interogaţii

Codrin Liviu CUȚITARU

Interogaţii

Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

Efectul F

Nicolae TURTUREANU

Efectul F

...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Alin ANDRIEȘ

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

pulspulspuls

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

Caricatura zilei

Pe roți

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.