S-a întregit trupa celor 15 foști aleși ieșeni care vor „pensii nesimțite” și mai mari. Se alătură și cel mai vehement critic al lor

Foștii parlamentari beneficiază, după împlinirea vârstei standard de pensionare, de o indemnizație de 40%, 60% sau 80% din indemnizația medie din ultimul an de activitate, în funcție de numărul de mandate. La ora actuală, „bonusul” la pensie este cuprins între 2.000 și 11.000 de lei.

Ce a invocat Traian Rânja în plângerea lui?

Plângerea lui Traian Rânja a fost înregistrată pe rolul Tribunalului în august anul trecut. În aceasta, Rânja, deputat în perioada 1996-2000, menționa că a primit indemnizația pentru limita de vârstă începând cu 15 ianuarie 2018, după împlinirea vârstei de 65 de ani.

• Citiți și: 15 fosti parlamentari ieseni vor pensii cum nu s-au văzut în Europa de Est

Rânja a beneficiat de pensia specială timp de cinci ani, până când, în iunie anul trecut, a fost adoptată legea 192 prin care au fost abrogate cele două articole din Statutul deputaților și al senatorilor care instituiau regimul preferențial de pensii pentru aceștia. Ca urmare, Secretariatul general al Camerei Deputaților emisese un ordin prin care plata indemnizației lui Rânja pentru limită de vârstă înceta. Fostul deputat invoca, drept argument pentru anularea ordinului, faptul că legea poate dispune doar pentru viitor. În aprecierea lui, dreptul născut anterior nu poate înceta printr-o dispoziție unilaterală. Dreptul la indemnizație se născuse anterior intrării în vigoare a legii care îl anula, iar condițiile pe care trebuia să le îndeplinească la momentul dobândirii dreptului erau aceleași. Prin urmare, pensia specială nu putea fi anulată decât pentru viitorii pensionari, nu și pentru cei aflați deja în plată, a invocat el.

Egalitate, dar nu cu oricine

Rânja a invocat și un alt principiu constituțional, cel conform căruia cetățenii sunt egali în fața legii. El a prezentat cazul altor persoane care exercită funcții sau demnități publice și care beneficiază de pensii speciale, precum magistrații, primarii, polițiștii, militarii sau consilierii de conturi.

De cealaltă parte, în întâmpinarea depusă la dosar, reprezentanții Camerei Deputaților au arătat că argumentele lui Rânja nu vizau de fapt nelegalitatea ordinului prin care pensia sa specială fusese anulată, ci însăși constituționalitatea legii 192/2023. Chiar și așa, argumentele fostului deputat nu stăteau în picioare. Reprezentanții Camerei Deputaților au citat o decizie a Curții Constituționale (CCR) care consfințea dreptul legiuitorului de a modifica o lege existentă, fără a însemna că noua lege ar fi retroactivă. „O lege nu este retroactivă atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi”, se menționa în decizia CCR. Cu alte cuvinte, un drept acordat printr-o lege putea fi suprimat ulterior prin altă lege.

Reprezentanții Camerei Deputaților au respins și comparația făcută de Rânja între parlamentari și alți beneficiari de pensie specială. Ei au arătat că este dreptul exclusiv al Parlamentului de a decide cui acordă astfel de indemnizații și cui nu. Faptul că magistrații sau polițiștii primesc pensii speciale nu însemna că și parlamentarii trebuie să le primească. „Legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a indemnizației, precum și să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acesteia”, se menționează în întâmpinare. Nimeni nu se atinsese de pensia pe care o primea fostul deputat în baza virtutea reglementărilor privitoare la asigurările sociale, ci doar de indemnizația suplimentară.

De la o instanță la alta

Tribunalul nu a tranșat în niciun fel disputa dintre Rânja și Camera Deputaților. Magistrații au constatat că fostul deputat atacase un act administrativ emis de o autoritate publică centrală. Or, analiza acestuia excedea competenței materiale a Tribunalului. Îndreptățită să soluționeze cauza era Curtea de Apel. Ca urmare, Tribunalul și-a declinat competența în favoarea instanței superioare.

Dosarul a ajuns la Curtea de Apel pe 21 mai și a fost reanalizat luna trecută. Nici magistrații acestei instanței nu au discutat însă fondul cererii depuse de fostul deputat. Ei au apreciat că Tribunalul se înșelase. Speța era una de asigurări sociale, referitoare la pensii. Faptul că una dintre părți era o autoritate centrală nu avea nicio relevanță. Dosarele referitoare la asigurările sociale sunt analizate în primă instanță de Tribunal. De altfel, cazuri similare, în care foștii parlamentari au atacat ordinele prin care erau lăsați fără pensii speciale, au fost analizate în primă instanță de Tribunal.

• Citiți și: 15 foşti parlamentari ieșeni şi-au recâştigat definitiv pensiile speciale. În unele cazuri, sumele neplătite vor ajunge la moştenitori

Magistrații Curții de Apel au constatat apariția conflictului negativ de competență. Tribunalul spunea că dosarul este de competența Curții de Apel, în timp ce Curtea de Apel aprecia că Tribunalul trebuie să-l analizeze. În astfel de situații, Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța care stabilește cine va judeca dosarul. Ca urmare, plângerea lui Rânja a fost înaintată curții supreme. Aceasta va decide pe 2 octombrie cine este competent să analizeze problema pensiei speciale a fostului deputat. Ulterior, dosarul se va întoarce la Iași, la Tribunal sau la Curtea de Apel.

Legendă foto sus: Fostul deputat țărănist Traian Neculai Rânja, într-o fotografie recentă, la schi

Traian Rânja se alătură celor 15 foști parlamentari ieșeni care și-au cerut deja drepturile în instanță:

Publicitate și alte recomandări video